Educația pornografică

Un caz șocant, petrecut săptămîna trecută la o școală din Capitală: un elev de opt ani ar fi fost abuzat sexual, de mai multe ori, de colegii săi. Părinții copilului au susținut că unul dintre abuzatori are 11 ani.

Nu este un caz singular. În ultima vreme au fost semnalate de presă mai multe cazuri care au implicat infracțiuni sexuale comise de minori, de la hărțuire la viol. Cel mai recent s-a petrecut în luna decembrie, în Năvodari: un adolescent de 16 ani a fost acuzat că a violat o tînără de 23 de ani. Cu o lună înainte, în noiembrie, trei minori din județul Dîmbovița, unul de 13 și doi de 14 ani, au sechestrat și violat un copil de 10 ani. Au filmat violul, apoi au publicat videoclipurile pe rețelele sociale.

Și nu se întîmplă doar la noi. În multe țări europene s-a înregistrat, în ultimii ani, o creștere a infracțiunilor cu tentă sexuală comise de minori.

În 2022, în Elveția, Parchetul din Zürich a acuzat 245 de tineri pentru pornografie interzisă (precum crearea de materiale cu minori și distribuirea lor pe rețele sociale). Numărul este în creștere față de anul precedent, cînd au fost 188 de acuzații.

La nivel național, tendința devine și mai clară: dacă, în 2012, 80 de tineri au fost condamnați pentru infracțiuni cu tentă sexuală, în 2022 numărul acestora a depășit pragul de 1.000. Media de vîrstă a celor condamnați: 13 ani. În majoritatea cazurilor, fete minore se lăsau filmate de prietenii lor, în timpul actelor sexuale, iar videourile ajungeau pe rețelele sociale. Potrivit avocatului unui astfel de caz, „fetele vor recunoaștere, iar pentru băieți este un fel de trofeu de vînătoare”.

În Franța, potrivit Ministerului Justiției, aproape 23.300 de minori au fost acuzați de infracțiuni sexuale între 2019 și 2020. La finele anului trecut, 20 Minutes a realizat o serie de reportaje despre cazurile în care minorii sînt acuzați de infracțiuni sexuale împotriva altor minori. „Un fenomen ultra-tabu, dar masiv și în creștere foarte bruscă”. Potrivit jurnaliștilor francezi, multe dintre aceste infracțiuni au loc chiar la școală.

20 Minutes a intervievat mai mulți experți, precum și părinți ai victimelor. Toți acuză faptul că Ministerul Educației minimalizează subiectul. „Să nu facem valuri este norma”, a afirmat Emmanuel Garot, unul dintre purtătorii de cuvînt ai Federației părinților. Potrivit profesioniștilor intervievați, copiii care atacă sînt, în mare parte, ei înșiși victime. Fie pentru că au fost chiar agresați, fie pentru că au fost expuși în mod excesiv la pornografie.

Și în Spania, numărul minorilor condamnați pentru infracțiuni sexuale este în creștere. Potrivit Institutului Național de Statistică, comiterea infracțiunilor sexuale de către minori nu a încetat să crească în ultimii cinci ani (cu excepția anului 2020, anul pandemiei). Dacă în 2017 au fost comise de către minori 332 de infracțiuni sexuale, în 2022 s-a înregistrat un număr aproape dublu: 636. Peste 60% din cazuri au fost abuzuri sexuale și agresiuni comise de minori asupra altor minori. Însă au existat și condamnări pentru incitare la prostituție și corupție a minorilor, exhibiționism și provocare sexuală sau hărțuire.

În Austria, la începutul lunii martie, șapte adolescenți, printre care și minori, au fost acuzați că au abuzat o fetiță de 12 ani. Violul a avut loc în Viena. Cancelarul Karl Nehammer a reacționat: a cerut reducerea vîrstei de răspundere penală. Nehammer a afirmat că fenomenul violenței în rîndul tinerilor necesită mai multă atenție.

În majoritatea țărilor UE, răspunderea penală începe la 14 sau 15 ani. În unele cazuri, limita este de 12 ani, cum ar fi Ungaria, Irlanda și Țările de Jos. În Elveția, copiii pot fi trași la răspundere penală de la vîrsta de 10 ani, iar pedeapsa cu închisoarea se poate aplica de la vîrsta de 16 ani.

Copiii, expuși pornografiei

Potrivit unui studiu recent, efectuat în Germania, copiii văd cel mai adesea materiale pornografice în mod involuntar. În special, copiilor mai mici le este greu să califice ceea ce văd drept ficțiune. Doar 19% din copiii cu vîrste cuprinse între 11 și 13 ani au spus că și-au dat seama că pornografia este o ficțiune.

Primul porno este de obicei consumat între 12 și 14 ani. Tinerii distribuie mai apoi ei înșiși asemenea materiale. Nu sînt străini nici de sexting, transmiterea de mesaje cu conotație sexuală. 37% din copiii chestionați au susținut că au trimis mesaje sexuale fără să știe că trebuia să ceară mai întîi consimțămîntul destinatarului. Atunci cînd scriu mesaje cu conținut sexual, respondenții au afirmat că sînt influențați de filmele porno: aproape 46% din băieți și 17% din fete au declarat că au folosit acțiuni și termeni din porno.

Studii similare, efectuate în Franța, estimează că mai mult de jumătate dintre adolescenți urmăresc în mod regulat site-uri pornografice online. Vîrsta expunerii: înainte de 13 ani. Primul motiv declarat: căutarea de informații sexuale. Internetul este unul dintre principalii factorii care predispun la consumul de pornografie în rîndul copiilor și adolescenților.

Cum ne protejăm copiii?

„Am permis ca pornografia să facă educație copiilor”, a afirmat recent, într-un interviu pentru Le Point, Israel Nisand, profesor universitar și doctor obstetrician-ginecolog francez la Spitale Universitare din Strasbourg. Israel Nisand a lansat, în luna februarie, o carte despre efectele expunerii copiilor la pornografie, despre lipsa lor de educație în ceea ce privește sexualitatea și despre miturile care bîntuie pe rețelele sociale.

Parler sexe: Comment informer nos ados, apărută la editura Grasset, este o antologie de întrebări pe care adolescenții i le-au adresat de-a lungul timpului, în cadrul lecțiilor de educație sexuală pe care le-a derulat în mai multe școli din Franța. De la întrebări legate de sexul cu animale la cele care implicau legitimitatea violului, cartea este o radiografie a societății care a propagat pornografia cu o inconștiență maladivă. Nisand susține, printre altele, că astăzi, în cazul copiilor, nu mai vorbim despre o curiozitate sexuală firească, ci despre ceva ce a degenerat în acte de violență.

Cu această expunere, care nu mai poate fi controlată pe deplin de părinți, dat fiind că pornografia este omniprezentă, de la mass-media la social media, cum putem să ne protejăm copiii? Pe de o parte, afirmă Israel Nisand, rolul părinților a rămas unul fundamental, căci aceștia sînt prima conexiune a copiilor în ceea ce privește moralitatea, respectul față de ceilalți și respectul față de ei înșiși. Pe de altă parte, cînd apar impulsurile sexuale, în jurul vîrstei de 12-13 ani, copilul se închide și, chiar dacă părinții sînt deschiși în privința problemei, nu mai este la latitudinea lor să vorbească cu copiii despre asta. „Nu spun că părinții ar trebui să renunțe, ci că acest subiect necesită intervenția unui terț.”

Drept urmare, este nevoie de o mai bună educație sexuală în școli. Nisand nu ignoră importanța educației existente în școli, care se concentrează pe prevenție, însă „aceasta nu rezolvă decît o parte a problemei”. Adolescenții au întrebări care depășesc cu mult acest singur subiect – despre masturbare, fantezii, consimțămînt. Ei trebuie să primească răspunsuri la toate acestea și, în plus, să se mizeze pe diferențierea între realitate și pornografie. 

Căci subiectul sexualității este încă plin de mituri, precum „o fată nu poate să rămînă însărcinată la primul contact sexual” sau nu poate rămîne însărcinată dacă face sex în timpul menstruației.

„Mulți adolescenți iau aceste fake news drept adevăr. De fapt, nu am vorbit niciodată cu ei despre sexualitate! Rezultat: 15.000 de avorturi pe an, printre cei sub 18 ani. Adolescenții nu sînt proști, pur și simplu nu sînt informați. Și toate aceste informații false au efecte devastatoare (...). Astăzi pornografia a devenit singura lor sursă de informații. Aceste imagini sînt realizate de adulți, pentru adulți. Care au aparatul critic menit să-i pună la distanță, pe cînd adolescenții cred că este vorba despre sexualitatea reală. În consultații, primesc tinere ai căror iubiți le cer să reproducă anumite scene porno și care mă întreabă: «Ar trebui să o fac?».”

Un adolescent supus și condiționat de imaginile porno este predispus să piardă sentimentul romantic al unei relații fizice. Iar acest lucru, potrivit lui Nisand, generează multă anxietate în rîndul adolescenților, care se văd supuși unor performanțe fizice fictive. „Ca să nu mai vorbim că noi nu îi educăm în ceea ce privește consimțămîntul. O temă care apare adesea în întrebările lor: «Cînd o fată nu vrea, poate un amic s-o imobilizeze, ca să putem termina treaba?». În acest context, nu este surprinzător faptul că plîngerile de violență sexuală cresc”.

Nu în ultimul rînd, Nisand pledează pentru măsuri mai drastice împotriva industriei pornografice. „Sînt pentru pedepsirea furnizorilor de servicii de Internet, care lasă minorii să consume acest conținut, cu amenzi sau chiar cu interzicerea difuzării pe teritoriul național, dacă există recidivă. Și n-am nici o îndoială: 100% din părinți ar fi în favoarea acestor." măsuri