Va apăra Cambridge libertatea de expresie?
Unele persoane de la Cambridge au fost totuși foarte deranjate de articolul „A Guide for the Hereditarian Revolution” („Un ghid pentru revoluția ereditară“), publicat de Cofnas pe blog-ul său în februarie.
Unele persoane de la Cambridge au fost totuși foarte deranjate de articolul „A Guide for the Hereditarian Revolution” („Un ghid pentru revoluția ereditară“), publicat de Cofnas pe blog-ul său în februarie.
În luna martie ministrul Apărării, Ivan Anușici, a anunțat, de asemenea, că se ia în calcul o formă de reintroducere a serviciului militar obligatoriu.
Cu siguranță, glicemia urcase la cote alarmante, iar singura explicație plauzibilă nu era greu de bănuit: infantila lăcomie!
Cu un an mai tîrziu, după ce am părăsit guvernul, am fost invitat să mă alătur unui grup bipartizan al foștilor înalți funcționari, pentru a vizita Taiwanul.
Un pas important a fost făcut atunci cînd transmisiei pur electrice a impulsurilor nervoase i s-a adăugat o alternativă chimică.
Nuanța de familiaritate a depășit cu mult conversațiile în restaurante, magazine sau la coafor.
Sub influența intelectualilor noștri, falia despre care vorbim a existat și chiar s-a adîncit cu timpul.
În 1974, India devenea prima țară în afara celor cinci state TNP (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și SUA) care lansa ceea ce a numit eufemistic o „explozie nucleară pașnică”.
Ce să fie? Nu-i nimic. / A trecut Acceleratul...” (George Topîrceanu, „Acceleratul“).
Departe de orice umor, ideea serioasă de a schimba ora îi aparține lui William Willett, promotorul orei de vară în Marea Britanie.
Deși Keynes considera ideile lui Marx ininteligibile, viziunea sa asupra unui viitor post-capitalist se asemăna cu cea a lui Marx din Ideologia germană
Ultimul cuvînt al strofei de mai sus este dușmani, așa că ar fi rost de niște precizări suplimentare.
Cum au ajuns însă acești influencer-i de rețele sociale nu doar un subiect interesant pentru presa internațională, ci și motiv de dezbateri, de îngrijorare și chiar de cercetări antropologice?
Louis Sass spune că asocierile bizare de cuvinte sînt des întîlnite în „cea mai gravă și mai enigmatică boală mintală”: schizofrenia.
Conducătorilor le-a fost dintotdeauna greu să accepte o îngrădire a propriei puteri.
Se știe prea bine că – timp îndelungat – Nicolae Manolescu a făcut „critică de întîmpinare”, dovedind, așadar, că posedă ceea ce se numește „intuiția valorii”.
Sergiu Cunescu a fost întotdeauna admirat pentru înfățișarea lui elegantă.
În primul rînd, IA are potențialul să facă medicina mai empatică.
Pe lîngă astfel de vestigii anatomice vizibile, cercetătorii au găsit vestigii și în cadrul materialului genetic.
Toate lichidele curg, este una dintre proprietățile lor fundamentale.