Simptomul Andrew Tate

România nu este prea des menționată în presa europeană, însă pe 12 martie am ajuns din nou în atenția marilor organe mass-media occidentale, precum BBC, Le Figaro, WELT, Der Spiegel, El País, La Stampa sau RAI News. Presa străină nu a fost interesată însă de președintele Klaus Iohannis, care își anunțase candidatura la șefia NATO, ci despre noua arestare a fraților Andrew și Tristan Tate, cei doi influencer-i britanici, mutați de aproape opt ani în România.

Frații Tate au mai fost arestați pe 30 decembrie 2022, fiind anchetați pentru grup infracțional organizat, trafic de persoane și viol. Trei luni mai tîrziu, li s-a acordat însă arestul la domiciliu, iar din august 2023, inculpații au fost puși în libertate, cu restricția de a părăsi România.

În prezent, poliția din Marea Britanie a emis un nou mandat de arestare, obținut pe baza unei anchete penale privind viol și trafic de persoane. Totuși, în România, judecătorii au decis amînarea extrădării fraţilor Tate în Marea Britanie, pînă cînd dosarul penal din România privind traficul de persoane și alte acuzații nu va fi „în sfîrșit” încheiat.

Jurnaliștii germani de la WELT au comentat că asta ar putea însemna ani buni.

Valorile rețelelor sociale

Cum au ajuns însă acești influencer-i de rețele sociale nu doar un subiect interesant pentru presa internațională, ci și motiv de dezbateri, de îngrijorare și chiar de cercetări antropologice?

În primul rînd este vorba despre Andrew Tate. Un om cu miliarde de urmăritori în întreaga lume și unul dintre cei mai căutați pe motorul Google. Rețeta lui de succes: misoginismul. Printre altele, Tate, autoproclamat „misogin”, a susținut că locul femeilor este la bucătărie, că n-ar trebui să aibă dreptul de a conduce o mașină și că, în caz de viol, ar trebui să-și asume o parte a vinei.

Pe de altă parte, influencer-ul se erijează într-un gînditor-războinic al masculinității. Într-un interviu acordat BBC, el a susținut că este o „forță a binelui” și că „acționează sub instrucțiunea lui Dumnezeu pentru a face lucruri bune”.

Tate exhibează și un stil de viață opulent, se descrie ca fiind un „multimilionar realizat prin propriile puteri”, menționînd că și-a construit imperiul financiar pornind de la „o mică afacere cu webcam-ul din apartament”. Fost campion de kickboxing, Andrew Tate a intrat în atenția publicului în 2016, cînd a participat la emisiunea Big Brother. Din emisiune a fost însă înlăturat în prima săptămînă, din cauza unor acuze de viol. Din lipsa probelor, ancheta a fost suspendată, iar un an mai tîrziu, în 2017, Andrew Tate s-a mutat în România. La vremea respectivă, Tate a declarat că preferă să locuiască în România pentru că, în țara noastră, „corupția este accesibilă tuturor” și că aici este puțin probabil să se confrunte cu acuzații de viol. Tate a adăugat că în România lucrurile se petrec „altfel” decît în lumea occidentală, unde mișcarea MeToo poate distruge cariera unui om.

Cariera de influencer a britanicului a început, de fapt, în 2018. Andrew Tate și-a lansat primele afaceri online alături de fratele său, Tristan, axîndu-se pe videochat erotic și pe „cursuri” pentru bărbații care voiau să devină „bărbați”: adică să cunoască secretele succesului financiar și să își folosească atuurile pentru a domina femeile.

Unul dintre primele cursuri se intitula „Programul de doctorat Pimping Hoes Degree”. Oficial, cursul, care costa 450 de dolari, dădea sfaturi bărbaților despre cum să se comporte în relațiile cu femeile. Potrivit unor anchete ale revistei Rolling Stone, aceștia erau de fapt sfătuiți cum să-și construiască propriile afaceri de chat erotic, folosindu-și partenerele. Într-una din descrierile cursului, Tate îi instruiește pe bărbați cum să atragă fetele în aceste afaceri: „Mă interesează să cunosc o fată, să merg la cîteva întîlniri, să mă culc cu ea, să testez dacă este de calitate, să o fac să se îndrăgostească atît de mult de mine încît mai apoi să facă orice îi cer, după care o pun în fața unei webcam”.

În 2021, Tate a fondat „Universitatea Hustlers”, o așa-numită platformă educațională. Cursurile, care costau aproape 50 de dolari pe lună, i-au adus cîștiguri fabuloase, atît financiare, cît și de promovare, folosind o schemă piramidală. Site-ul oferea cursuri despre „secretele îmbogățirii și succesului”, iar promisiunile vizau educația în ceea ce privește criptomoneda sau comerțul electronic.

Abonații primeau 48% din taxa de înscriere pentru fiecare nou abonat pe care îl aduceau. În căutare de cîștiguri financiare, din ce în ce mai mulți bărbați (tineri în mare parte) distribuiau mesajele misogine ale lui Tate, care făceau imediat „vizualizări”, adăugînd link-uri către Hustler’s University.

Site-ul a ajuns să fie promovat chiar și de copii de 13 ani, care au inundat rețelele sociale cu postările lui Tate, promovîndu-i atît imaginea, cît și site-ul. Tate și-a format astfel o „armată” virtuală de soldați ademeniți prin cîștiguri facile. Schema i-ar fi adus un cîștig de aproximativ opt milioane de dolari pe lună.

Următorul proiect de succes al lui Tate a fost War Room. O „rețea globală” care își propune să „elibereze bărbatul modern de încarcerarea indusă social”. Taxa de înscriere este de aproape 8.000 de dolari. Potrivit unei investigații BBC – Vice, The Man Who Groomed the World, membrii acestei rețele erau nu doar încurajați, ci chiar presați să convingă femeile să se prostitueze. „Ethos-ul lui Tate nu este o întoarcere la idealurile patriarhale vechi, în care femeile se supun și bărbații aduc bani în casă; acest model îngrozitor de exploatare le pune pe femei să se supună și, de asemenea, să aducă bani” – se menționează în investigație.

De ce sperie sindromul Tate?

„Societatea se întoarce în timp în ceea ce privește mentalitatea în privința femeilor, pe măsură ce Internetul este alimentat cu un nou val de misoginie”, susține Deborah Cameron, profesor de limbaj și comunicare la Universitatea Oxford, într-un interviu acordat publicației Daily Mail. Potrivit acesteia, Internetul a permis sexismului să evolueze într-o nouă formă modernă, promovată de personaje precum Andrew Tate. „TikTok și alte forumuri online au creat spații în care ideile sexiste pot fi promovate liber, ceea ce duce la o creștere a amenințărilor verbale și a abuzurilor împotriva femeilor”, a afirmat Cameron, adăugînd că o parte a acestei schimbări a fost apariția unei noi versiuni extreme a masculinității, răspîndită prin comunități online extrem de active. Dacă, în trecut, acești indivizi „își împărtășeau opiniile sau fanteziile lor violente doar cu cîțiva confidenți de încredere, în cîrciumă sau în vestiar”, în prezent Internetul a permis „celor mai extremi, obsesivi și periculoși misogini să se găsească și să interacționeze intens”.

Profesorul Cameron a afirmat, de altfel, că Andrew Tate a fost „beneficiarul” algoritmilor rețelelor sociale, care promovează, cu precădere, postări cu conținut controversat și dăunător. „Are miliarde de urmăritori pentru că știe cum să lucreze cu algoritmii, care decid ce utilizatori ai platformelor, precum TikTok și YouTube, vor fi invitați să vadă. (...) Influența lui Tate ține parțial de conținutul pe care îl produce, însă nu ar fi atrăgător pentru nimeni, el nu ar fi fenomenul care este dacă n-ar fi vorba despre modul în care tehnologia digitală augmentează părerile. (...) Un misogin victorian, care ar fi comunicat misoginismul prin predici în biserică sau prin lucrări tipărite, ar fi putut ajunge la o mulțime de oameni, însă nu la miliarde de pe tot globul.”

Profesorul Cameron a mai afirmat că acest nou val de sexism în societate a dus la o creștere a abuzurilor contra femeilor, atît online, cît și offline. O declarație susținută și de datele statistice ale Uniunii Europene: în ultimii ani, o femeie din trei a fost victima unor violențe fizice sau sexuale.

În Marea Britanie, problema Tate este la ordinea zilei. Profesorii, în special, alertează asupra pericolului pe care influencer-ul îl reprezintă pentru mentalitatea noii generații. Într-un recent articol din The Guardian, mai mulți profesori intervievați denunță o deteriorare a comportamentului elevilor, „deveniți un teren fertil pentru influențatorii misogini”.

Pe de o parte, acești observă că ideea de feminism, care a fost cumva pervertită, în cel mai bun caz plictisește, în cel mai rău, înfurie. Se observă o contrabalansare: atracția tinerilor pentru modelul de „dominație masculină” promovată de influencer-i precum Andrew Tate. Pe de altă parte, ascensiunea influencer-ului a fost cauzată și de accesul aproape neîngrădit al adolescenților la pornografie. Potrivit lui Nick Hewlett, directorul colegiului St Dunstan din Londra, adolescenții sînt atrași într-o lume care promovează „comportamentul pornografic coercitiv și dominant al bărbaților față de femei și ajung să creadă că asta este ceva normal”.

Cît despre Tate, aflat în prezent în așteptarea procesului, profesorii intervievați de The Guardian au sugerat că, din păcate, o potențială condamnare nu-i va știrbi „moștenirea”: în siajul succesului său au apărut și alți influencer-i care i-au preluat și îi valorifică ideile. Tate a deschis astfel o Cutie a Pandorei, depășind stadiul de problemă și devenind un simptom.