Victor Brauner în colecțiile muzeelor din Franța – Donația Jacqueline Victor-Brauner –

Între 2 iunie și 25 septembrie 1972 a avut loc la Muzeul Național de Artă Modernă din Paris prima retrospectivă Victor Brauner în muzeele din Franța, în cadrul căreia au fost expuse două sute cincizeci de lucrări. Expoziţia marchează colaborarea dintre Jacqueline Victor-Brauner şi muzeele franceze, cărora văduva artistului le donează un număr important de tablouri, sculpturi, lucrări de grafică și o serie documente privind opera şi viaţa artistului născut în România. În prefaţa catalogului, Jean Leymarie, director al muzeului parizian, pune accentul pe necesitatea prezentării creației lui Victor Brauner într-o expoziție de amploare, considerînd deopotrivă necesare elaborarea catalogului rezonat al operei şi publicarea „caietelor şi carnetelor“ ce conţin notele artistului dintre anii 1938 și 1965. Dominique Bozo, organizatorul expoziţiei retrospective din 1972, devine legatarul testamentar al moştenirii Jacqueline Victor-Brauner, iar donaţia făcută de văduva artistului, care se stinge din viață în anul 1985, este acceptată de Ministerul Culturii din Franţa în 1986, cînd aproape întregul ansamblu păstrat în atelierul pictorului – lucrări, manuscrise, documente, fotografii și biblioteca lui Victor Brauner – intră în Patrimoniul Reuniunii Muzeelor Naționale din Franța. Jacqueline Victor-Brauner începe arhivarea operei încă din timpul vieţii artistului, adunînd şi sortînd, în mari clasoare, fotografiile aflate în atelier, pe care le ordonează cronologic, specificînd data şi titlul lucrărilor, și adăugînd numele fotografului pentru fiecare. Este prima tentativă de arhivare a operei, continuată cu participarea tînărului Samy Kinge, reprezentant al Galeriei Alexandre Iolas din Paris, care urma să devină expertul autorizat pentru opera lui Victor Brauner. Clasoarele, 35 la număr, care conţin 3.200 de reproduceri fotografice alb-negru, fac parte din segmentul de arhivă Fondul Victor Brauner aflat astăzi la Biblioteca Kandinsky, Centrul Georges Pompidou din Paris. În 1984 este redactat testamentul prin care sînt reglementate criteriile de repartizare şi dispoziţiile donaţiei pe care văduva artistului urma să o facă muzeelor franceze. Beneficiari sînt muzeele care cumpăraseră lucrări încă din timpul vieţii pictorului. În 1987, repartizarea operelor este făcută de Dominique Bozo, care le împarte între mai multe muzee: Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris, Muzeul de Artă Modernă din Saint-Étienne, Muzeul Abbaye de Sainte-Croix din Sables d’Olonne, Muzeul de Arte Frumoase din Grenoble, Muzeul de Artă Modernă din Strasbourg şi Muzeul Cantini din Marsilia. Începînd cu anul 1987, Muzeul din Sables d’Olonne conservă cea mai mare parte din seria de 37 de tablouri purtînd titlul Onomatomanie (1949) şi ansamblul de lucrări intitulat Mythologie et La Fête des Mères (1965) expus în prezența lui Victor Brauner, în luna ianuarie a anului 1966, la Galeria Alexandre Iolas din Paris. Muzeul de Artă Modernă din Paris primeşte mai multe tablouri, sculptura Conglomeros şi desene dintre anii 1959 şi 1962, care aveau să fie alăturate seriei de cincizeci de desene achiziţionate în 1982. Muzeele din Grenoble şi din Strasbourg primesc o serie de tablouri în ulei şi lucrări pe hîrtie. Muzeului din Saint-Étienne îi este atribuită o parte din manuscrisele „caiete şi carnete“, cca. 3.750 de lucrări de grafică, desene, acuarele, guaşe şi gravuri, o serie de 22 de tablouri, o sculptură, 20 de obiecte din ceramică pictată, trei pietre pictate (galets), colecţia de artă primitivă a artistului (cca. 66 de piese) și lucrări ale altor artişti prieteni, Jean Hélion și Roberto Matta.

Două studii doctorale au fost dedicate lucrărilor și manuscriselor din Fondul de atelier. Primul, operei grafice păstrate la Muzeul de Artă Modernă și Contemporană din Saint-Étienne Métropole: Margaret Montagne, L’Œuvre graphique de Victor Brauner, 1903-1966, în 1999. Cel de-al doilea, relației dintre opera plastică și cuvîntul scris: Mihaela Petrov, Victor Brauner – cuvîntul scris și opera plastică. Caiete și carnete (1934-1965) / Donația Jacqueline Victor-Brauner, manuscrise păstrate în Arhiva Bibliotecii Kandinsky, Centrul Georges Pompidou, Paris, UNARTE, București, în  2011. Pînă în anul 1972, cînd are loc expoziţia retrospectivă de la Paris, apăruseră numai două publicaţii privind opera lui Victor Brauner: Victor Brauner, l’illuminateur, în anul 1954, în ediție Cahiers d’Art sub semnătura scriitorului Sarane Alexandrian, şi Brauner, în 1959, la editura Georges Fall din Paris, volum semnat de Alain Jouffroy, revăzut și republicat în 1996 la aceeași editură. În 1990, Didier Semin publică o amplă monografie Victor Brauner, editată de Daniel Filipacchi în colaborare cu Reuniunea Muzeelor din Franța, iar în 1996 organizează o expoziție a lucrărilor păstrate la Centrul Georges Pompidou, Victor Brauner dans les collections du MNAM-CCI. O primă parte a manuscriselor „caiete și carnete“, care cuprind perioada dintre anii 1938 și 1965, și corespondența artistului, păstrate în Fondul Victor Brauner din Arhiva Bibliotecii Kandinsky, Centrul Georges Pompidou, au fost publicate în volumul Victor Brauner. Écrits et correspondances, 1938-1948, Centrul Georges Pompidou / Institutul Național de Istoria Artei, 2005. Desenele din colecția muzeelor pariziene au făcut obiectul unei prime expoziţii organizate de Dominique Bozo, Les dessins de Victor Brauner au Musée National d’Art Moderne, la Centrul Georges Pompidou, în 1975. Muzeul de Artă Modernă din Saint-Étienne publică în 1988 un prim număr al caietelor consacrate pictorului, Victor Brauner – peintures. În 1991, același muzeu organizează în Germania, la Villa Merkel, Galeria Orașului Esslingen, și în 1992, la Muzeul Unterlinden din Colmar, o expoziție, Victor Brauner 1903-1966, prezentînd lucrările de grafică aflate în colecția muzeului francez. O importantă expoziție a operei lui Victor Brauner cu lucrări împrumutate din colecțiile muzeale franceze are loc la Milano în 1995. Expoziția consacrată lui Victor Brauner cu titlul Magie und Verwandlung (Magie și metamorfoză) prezintă în 1999, la Karlsruhe, o selecție a lucrărilor de grafică din colecția Muzeului de Artă Modernă din Saint-Étienne care, în anul 2004, în colaborare cu Muzeul de Artă Modernă din Salzburg, expune tablouri, desene, acuarele și guașe. Muzeul Abbaye de Sainte-Croix din Sables d’Olonne îi dedică lui Victor Brauner mai multe expoziții: în 1991, o expoziție însoțită de catalogul lucrărilor păstrate în muzeu, apoi o alta consacrată ansamblului Mythologie et La Fête des Mères și un volum cu același titlu al cărui text este semnat de Marina Vanci-Perahim. La Fundația Hermitage din Lausanne are loc, în 1999, expoziția Victor Brauner ou l’enchantement surréaliste, cu lucrări împrumutate din patrimoniul muzeelor din Franța cărora le sînt adăugate o serie de opere aparținînd Fundației Des Treilles. În 2007, lucrări din patrimoniul Muzeului de Artă Modernă din Saint-Étienne Métropole sînt prezentate într-o expoziție cu titlul Victor Brauner, un surréaliste européen la Muzeul de Artă din Chambéry, iar în 2009, Muzeul de Artă din Brest organizează expoziția Victor Brauner. Un monde magique, cu o selecție a operelor aflate în patrimoniul muzeal francez. Anul 2020 este anul în care Muzeul de Artă Modernă din Paris îi dedică pictorului o a doua importantă expoziție retrospectivă, cu titlul Victor Brauner. Je suis le rêve. Je suis l’inspiration. În același an, Editura Fage din Lyon publică volumul dedicat Onomatomaniei lui Victor Brauner semnat de Didier Semin. Anul 2023 este cel al expozițiilor din România, prima la Muzeul Național de Artă din Timișoara, Victor Brauner. Invenții și magie, care alătură lucrărilor din patrimoniul muzeelor din Franța pe cele din colecțiile muzeale și particulare românești. În luna decembrie este vernisată expoziția Victor Brauner. Între oniric și ocult la Muzeul Național de Artă din București, în care lucrări din colecții muzeale și particulare, tablouri, desene, gravuri, reproduceri și publicații și obiecte din folclorul românesc sînt expuse într-un ansamblu conceput în spirit „suprarealist“. Muzeele franceze participă cu o serie de lucrări importante, printre care surprinzătorul Autoportret premonitoriu din anul 1931, Straniul caz al Domnului K. (1933), tablou care a aparținut lui André Breton, Compoziție pe tema Paladistei (1945), Întîlnirea la cele patru pisici ale lumii (1948), care marchează o nouă etapă a creației brauneriene, tabloul Totem al subiectivității rănite (1948), prin care este anunțată seria Onomatomaniei din anul următor, Depolarizarea intimității II (1951) din seria Retractaților și două lucrări, Cupa dragostei și Mama miturilor, care fac parte din ultimul ansamblu, Mitologii și Sărbătoarea Mamelor, creat în anul 1965, opere emblematice pentru ceea ce Victor Brauner numea „progresia mitologică“ a creației sale.

Foto 1: Victor Brauner în atelierul din Rue Perrel

Foto 2: Victor și Jacqueline Brauner la Galeria Iolas, anii 1960