Just Open – magistrații despre ei înșiși

Obligația de rezervă pe care o au magistrații este deseori invocată de aceștia ca fiind un obstacol care îi împiedică să fie prezenți la dezbaterea publică a problemelor cetății, chiar și în cazul celor care se nasc în legătură cu Justiția. Prudența este firească. Teama de a se exprima public despre aceste probleme este însă nefirească. Ele pot fi abordate de magistrați cu prudență, dar și cu claritate și fermitate. După mai bine de trei decenii de la implozia sistemului totalitar comunist, responsabilitatea pentru reforma Justiției aparține, în primul rînd, magistraților. Parteneriatul onest cu puterea legislativă și puterea executivă este necesar, dar inițiativele pentru elaborarea, adoptarea și aplicarea politicilor publice în acest domeniu trebuie să pornească din interiorul sistemului judiciar, ca temei al dialogului cu celelalte două puteri și, în principal, cu societatea civilă. Autoizolarea magistraților în cadrul rutinier al activității cotidiene de rezolvare a dosarelor creează o ruptură, deja vizibilă, în comunitatea al cărei echilibru au datoria constituțională să-l asigure. Riscurile sînt mari. Justiția este un serviciu public, dar și mai mult decît atît. În arhitectura instituțională a democrației constituționale, judecătorii și procurorii trebuie să intervină, potrivit competențelor legale, pentru apărarea valorilor și principiilor care fundamentează regimul politic al libertății, ori de cîte ori acestea sînt amenințate sau încălcate fie de particulari, fie, mai grav, de autoritățile publice. Dacă le este interzis partizanatul politic, magistraților le revine datoria de a fi partizanii valorilor și principiilor constituționale. Datoria nu poate fi îndeplinită dacă nu există deschidere față de societate, ceea ce presupune un orizont cultural, situat dincolo de limitele pozitiviste ale înțelegerii dreptului ca sistem normativ.  Prudența și moderația nu exclud curajul de a participa la dezbaterea publică a problemelor comunității, mai ales în contextul pericolelor interne și externe care amenință regimul politic al libertății.

Din această perspectivă, este binevenită înființarea recentă a asociației Just Open de către un grup de magistrați. Nu este prima asociație de acest fel. Celelalte structuri asociative ale magistraților, mai vechi sau mai noi, active sau intrate în adormire, au realizat obiective limitate, conjuncturale, dar nu au reușit să creeze cadrul favorabil și procedurile interne eficiente pentru a răspunde în mod adecvat marilor provocări cu care se confruntă sistemul judiciar.

Cine a urmărit îndeaproape, cu bună-credință și spirit critic, activitatea instituțiilor Justiției în ultimele decenii nu ar putea nega creșterea constantă a competenței profesionale a magistraților, atît sub aspectul identificării corecte a problemelor de drept într-un cadru normativ tot mai labirintic, cît și sub aspectul cunoașterii și înțelegerii situațiilor de fapt din dosarele soluționate. Dar această competență profesională este încă tributară unei formații juridice pe temeiuri pozitiviste. Cum s-a mai observat, dar fără consecințe notabile, în învățămîntul juridic pozitivismul este încă predominant, hermeneutica normelor de drept prevalînd asupra deslușirii valorilor care le întemeiază. Cursurile de filozofie morală, de filozofie politică și de teorie a dreptului nu beneficiază decît rareori de adevărați specialiști în aceste domenii. Formarea inițială și formarea continuă în Institutul Național al Magistraturii sînt și ele, în cea mai mare măsură, sub semnul pozitivismului juridic. Nu este deci de mirare că mentalitatea pozitivistă în studiul disciplinelor juridice este continuată în profesiile care au atribuția de a aplica dreptul. Ambiția asociației Just Open, denumită sugestiv, este de a contribui la deplasarea accentului de la litera la spiritul dreptului, prin conferințe și dezbateri, precum și prin opinii ale juriștilor, români sau străini, ale unor prestigioși oameni de cultură și ale unor reputați specialiști din afara sistemului juridic. Prima conferință va fi organizată la Craiova, în zilele de 5 și 6 aprilie, cu tema Dinamica Justiției – perspective interdisciplinare.

Rămîne de văzut cît de mare va fi receptivitatea magistraților față proiect, astfel încît acesta să se extindă la nivelul întregului corp judiciar. Succesul acestui proiect ar face posibilă înfruntarea unei alte mari provocări: creșterea interesului și a priceperii magistraților pentru a participa la gestionarea proceselor de selecție, pe bază de concurs, sau de alegere, pe bază de campanie, a membrilor tuturor structurilor de autoconducere din sistemul judiciar. Magistrații din fruntea instanțelor judecătorești și a parchetelor și, mai ales, cei care sînt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii trebuie să probeze că sistemul judiciar este apt să se autoconducă. De vreme ce există responsabilitatea autoconducerii, eșecurile nu mai pot fi imputate doar celor din afara sistemului judiciar.

Creșterea interesului pentru cultura juridică, pentru cultura umanistă și responsabilizarea magistraților pentru autoconducerea sistemului judiciar sînt premise solide ale deschiderii față de societate, în scopul unei comunicări reale și al unei mai bune înțelegeri reciproce. Închiderea între zidurile profesionale compromite menirea Justiției de a realiza și de a menține armonia comunității. Este îngrijorătoare manifestarea unor forme de ostilitate, unele accentuate, vizibile în presă și în opinia publică, atît față de activitatea magistraților, cît și față de statutul acestora. O privire lucidă, din interiorul sistemului judiciar, asupra cauzelor care generează nemulțumirile și insatisfacțiile cetățenilor ar fi benefică pentru a dezamorsa tensiunile existente și pentru a preveni apariția altora. Asociația Just Open merită să fie creditată un timp rezonabil, pînă va fi în măsură  să pună în operă, cel puțin parțial, țelurile ambițioase pe care și le-a asumat.

Valeriu Stoica este avocat și profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universității din București.