Un fan supărat a biciuit un jucător de la Al-Ittihad. Asta se întîmplă în Arabia Saudită, cam pe unde joacă și Cristiano Ronaldo. Adică nu cumva Messi s-a orientat mai bine, către Miami?

Poate că inuiții n-o să ne biciuiască. Nu-i nimic. Cele mai dureroase bice ni le dăm singuri.

Știu și eu? N-am idee cîte bice sînt în Florida, dar pun pariu că sînt mai multe arme la purtător decît în Arabia Saudită. Sigur, nici coarda împletită, nici glonțul n-ajung în apropierea Măriei Sale. Ca să spunem tot adevărul, jucătorul care a fost altoit și-a căutat-o, căci înainte stropise cu apă în direcția fanului nervos. Care l-a pedepsit așa cum se face prin părțile alea. Unde poți păți mult mai rău. Fiecare cu obiceiurile lui. Noi trebuie să ne obișnuim. Zic să ne bucurăm cît putem de Campionatul European care vine peste noi în iunie, indiferent de rezultate. Data viitoare simt că România va evolua în Cupa Asiei, atît de mulți fotbaliști români se tot transferă acolo. Căpitanul reprezentativei joacă în Arabia Saudită. Stîlpul apărării și fostul golgheter al ligii tot acolo. Nu vă mai încarc cu nume. Doar grijă la spinare. În Qatar, în raport cu care saudiții sînt precum campionatul Franței pe lîngă al nostru, viețuiește atacantul central al echipei care a luat titlul anul trecut. Iar acum căpșuna de pe tort – sau fisticul de pe rahat – se arată a fi iminența transferului celui mai bun jucător și marcator al competiției interne din acest sezon în același loc în care îți construiești contul și îți dărîmi fotbalul. De ce? Pentru că nimeni altcineva nu a vrut să plătească cinci milioane de euro, clauza de reziliere a contractului. Iată un paradox fără pereche: sîntem neica nimeni pe piața fotbalului, dar avem echipa calificată în elita continentului. Asta pentru că e vorba despre fotbal, unde se pot petrece asemenea prestidigitații. Așa a cîștigat Grecia un Euro cu cea mai insipidă echipă din istoria tuturor celor care au primit un trofeu. De-aia și prizează populații întregi acest sport. Orice se poate întîmpla. E o uriașă ruletă. Sigur, trebuie să mai ai și bani ca să intri la masă. Noi am avut noroc și un selecționer cu niște principii. Și s-a brodit. Probabil că pentru ultima oară. Cu astfel de fotbaliști formați la fabrica de miștouri și șmecherii a fotbalului nostru, vom vinde în curînd în campionatul Groelandei. Cică au descoperit și ei ceva petrol sub foci. Poate că inuiții n-o să ne biciuiască. Nu-i nimic. Cele mai dureroase bice ni le dăm singuri.

Share