André Scrima

Duhul împiedică [faptul] ca viaţa Bisericii să se transforme într-o structură de destin (totul s a întîmplat deja – cf. Oedip). El o menţine în noutate permanentă şi în unitate.

Suferinţa e creatoare nu prin ceea ce exclude, ci prin ceea ce include în dragoste: însăşi sursa suferinţei (martiriul).