România, o psihoză colectivă în lipsa științei
Avem nevoie de o educație psihologică colectivă și de specialiști adevărați.
Avem nevoie de o educație psihologică colectivă și de specialiști adevărați.
Alegerile par prea bine coordonate pentru a fi întîmplătoare.
Expertă în anatomia și funcționarea creierului uman, lucrînd în cercetare și predînd la Harvard Medical School
De cîteva zile ne-am trezit cu toții într-o vrie mediatică și emoțională.
Din păcate, adevărul nostru actual, seamănă mai degrabă cu retorica naționalist - conservatoare
În 1994, Dan Mihăescu scrie textul unei scenete interpretate de Mișu Fotino și Dem. Rădulescu, La Cumpărături.
Guvernul României nu este interesat de dezvoltarea noilor tehnologii precum Inteligența Artificială.
Cititorul atent va fi observat, presupun, că articolele mele din ultimele patru luni au un fir comun: perceperea, segmentarea și identificarea experienței (prin concepte și nume).
Aș continua pe această linie examinînd un mic detaliu biografic.
Celulele debordează de molecule.
M-am bucurat să-l văd și m-am așezat la masă fericit de o companie mereu plăcută.
Altminteri, se cuvine să recunoaștem că Russell a formulat destule observații corecte în legătură cu invidia și cu oamenii invidioși.
Un profesor care nu se poate educa pe sine ce șanse are să îi educe pe alții?
Satisfacția simțită atunci cînd corectăm pe cineva.
Cuvintele nu știu decît să măsluiască.
Există vreo posibilitate de a controla evoluția mentală a omului încît să devină imun la psihozele urii și distrugerii?
Situațiile nu sînt însă întotdeauna atît de simple.
În momentul înființării Fundației Culturale Române (1990), contextul social-politic era dominat de incertitudini și de diferite tipuri de vid legislativ/administrativ.
O explicație pentru situația creată este chiar modul în care BOR s-a raportat la trecutul recent.
Deși apariția revistelor științifice a schimbat modul în care erau diseminate rezultatele cercetării.
Nu Biserica creează sfinți, ci doar îi recunoaște.
Născocește ceva, dă-i un nume și ai creat un concept. Transmite-le altora conceptul și, dacă îl acceptă, ai creat ceva real. Și cum ne iese așa o magie?
Ați observat că am folosit mult „aleșii” și nu politicienii; nu de dragul livrescului.
Cum adică, studenții să pună decanul facultății lor?
Ce se află în spatele cortinei pseudo-normalității țesute cu acțiuni?
O istorie politică a acelor vremuri nu poate ignora, cred, fenomenul Mircea Crișan.
O binecunoscută zicală românească sună așa: „Dacă-i dai nas lui Ivan, el se suie pe divan”.
Este ignoranța, în primul rînd.
Cu timpul însă, semnificația originară a verbului exprimere a fost uitată ori marginalizată
Motivele pentru care neuronii Cajal-Retzius dispar și modul în care sînt înlocuiți sînt încă cercetate.
Creierul folosește automat aceste concepte pentru a grupa lungimile de undă în anumite intervale ale spectrului, categorizîndu-le drept aceeași culoare.
Gestul unei persoane private de a se adresa direct populației reprezenta pe atunci o infracțiune sau un act revoluționar.
După ce citim acest fragment, ne liniștim puțin: iată, deci, că și „la ei” e la fel ca la noi.
Vestita siestă spaniolă va deveni o regulă în toate țările Europei Centrale și de Sud-Est, chiar și în unele țări nordice, în care nu se va munci în intervalul 12 și 18 p.m.
Levi-Montalcini arătase deja că, în prezența unor extrase de tumori, unele celule nervoase provenite din embrioni de pui sînt stimulate și încep să crească, formînd un fel de nimb de fibre nervoase.
Molimele sînt generate şi răspîndite de „míasma” („poluare” în gr.) – aerul viciat, stricat.
În anii ’50 a fost inventat spectrograful acustic – un aparat care analizează natura undelor sonore ale vorbirii, a căror energie e convertită în imagini (spectrograme).
Chiar actul fizic al dragostei seamănă cu o luptă.
Cursurile zilnice erau organizate pe clase (plutoane) de specialitate, iar cei care predau erau ofițeri în diverse grade
În cinci minute eram cu toții în curtea mare a cazărmii, echipați „de război”, gata pentru o inspecție