Bogdan Iancu, Continuitate și ruptură în constituționalismul românesc
Bogdan Iancu concluzionează cu temei: este nevoie de investiții în educație, de meritocrație, de primenirea elitelor nu oligarhic, ci prin muncă, prin caracter și inteligență.
Bogdan Iancu concluzionează cu temei: este nevoie de investiții în educație, de meritocrație, de primenirea elitelor nu oligarhic, ci prin muncă, prin caracter și inteligență.
România are nevoie de întovărășiri, are nevoie ca oamenii din societatea românească să se strîngă în grupuri și să înceapă să facă politică.
Alaska a devenit subiectul unei oferte de vînzare din partea Rusiei către Statele Unite ale Americii. Războiul Civil american a întîrziat tranzacția, dar ulterior oferta a fost reînnoită.
Discuția despre a cîștiga acest baraj pentru Cupa Mondială cade din nou în aria de competență a miracolului. Un domeniu în care îmi declar deschis habarnismul.
Trăim într-o lume în care valoarea opiniilor se uniformizează. Democratizarea dreptului la cuvînt duce la un soi de egalitate între specialiști și ignoranți.
Fiind atît de importantă valoarea pentru care lupți, pe care o aperi „chiar cu prețul veții”, aceasta nu rămîne un motiv detașat de ființa luptătorului. Dimpotrivă, devine un aliat, devine inspirație.
Sună surprinzător, pe alocuri chiar este, faptul că, la nivel european, Elveția nu s-a grăbit deloc în ceea ce privește acordarea dreptului la vot femeilor.
Atunci cînd antrenezi cu Becali totul este simplu. Antrenezi în fiecare zi, mai puțin în ziua meciului.
O altă moștenire a comunismului de care încă nu ne-am eliberat este aceea a reglementărilor imposibil de respectat, care interzic sau împiedică lucruri firești și care obligă indivizii sau firmele să încalce legea.
O altă dilemă, la fel de falsă și tot atît de agitată în dezbaterea publică și pe la colțuri, transferă hamletizarea dîmbovițeană din spațiul politic intern în cel extern: cu cine joacă România, cu Uniunea Europeană sau cu Statele Unite?
Și eu îmi aduc aminte de acel Marco Rubio care spunea că nu poate lăsa partidul lui Reagan pe mîna unui escroc ca Trump și că va lupta din răsputeri să nu se întîmple așa o nenorocire.
Astronomii au concluzionat că observațiile ei sînt corecte și esențiale pentru istoria astrofizicii. Ba chiar au denumit teza acesteia „cea mai strălucită teză de doctorat în astronomie scrisă vreodată”.
Unele dintre jucătoare, după cum se poate vedea în momentul imnului întîmpinat în tăcere, încearcă să dea cît mai pe spate baticul, dar nici prea mult nu e bine, că poate cade și atunci – dezastru!
Telefonul suna cu disperare, dar, ocupat cu multele bagaje, căci nu le aveam doar pe ale mele, n-am mai răspuns. Știam, erau ai mei, îngrijorați.
O națiune ai cărei tineri sînt puși „pe relax” nu vrea să audă altceva decît că munca dăunează grav. Și, în plus, te expune exploatării, ceea ce e oribil.
Cîteva secole mai tîrziu găsim laleaua bine împămîntenită, în grădinile, în arta și în simbolistica Imperiului Otoman, identificată cu denumirea laleh.
FCSB a făcut o nefăcută. E singura echipă care, în peste un deceniu de cînd există acest sistem competițional, nu intră în play-off (în primele șase adică) imediat după ce a cîștigat titlul.
Ideile născute în lumea actuală a supertehnologiei nu sînt, de fapt, chiar așa de noi. Ar putea fi încadrate în categoria conceptelor și viziunilor umanității, care se tot reciclează, în forme adaptate diverselor momente istorice.
Confruntarea dintre posibilele politici de unificare legislativă este prezentată din perspective multiple de Sevastian Cercel.
Dacă aș fi pus să spun repede cărui lider mondial îi merge cel mai bine la acest început de an, aș spune Putin. „Grație” Occidentului.
Pentru un plus de credibilitate, iluzia era completată și cu acea dungă specifică dresurilor, plasată pe lungimea părții din spate a picioarelor, care în cazul acesta se desena cu un creion dermatograf și cu precizie de chirurg.
Un loc 5 nu poate fi trîmbițat ca o mare victorie fără să cădem în ridicol. Evident că am făcut-o. Nu ne putem abține.
„Unde mergem noi?”, a întrebat satirul cu degetul ridicat. După un moment de pauză, cineva a răspuns „In paradiso!”
Criticile la adresa dlui Bolojan venite de la pesedei sau de la peneleii care au fost în guvernele anterioare sînt dezgustătoare.
Casele – și, prin extensie, construcțiile de orice tip – povestesc mult și foarte bine despre istorie și oamenii ei.
Arbitrajul trebuie să împartă dreptatea între 16 oameni furioși, mereu cu capsa pusă. Pentru a reuși ar trebui să fie perfect.
Poate că pentru mulți chiar așa a și început lunga lor prietenie cu alcoolul. Pentru alții a fost pur și simplu un gest la modă, integrator, o metodă de socializare.
Pe măsură ce se îmblînzește înțelegerea conținutului acestei obligații, se extind limitele exercitării dreptului magistraților de liberă exprimare.
Aparent, este inutil să declari un „An Brâncuși” într-o țară în care se discută fără oprire despre Brâncuși.
La castelul Peleș din Sinaia există o serie de lucrări semnate de liderul avangardei vieneze, Gustav Klimt, și de colegii acestuia din cadrul atelierului de pictură pe care l-au înființat împreună după terminarea studiilor.
În vremurile acestea ireale pe care le trăim, demersul șefului FIFA, autotransformat în om de casă al lui Trump, are un soi de logică.
Pe vremea aceea toți băieții mergeam oricum frecvent la frizer, avînd în vedere amintita disciplină, care ne obliga să avem mereu părul scurt.
Dar centenarul nașterii lui Paul Gherasim s-a scurs pe nesimțite în anul următor, acesta, în care se împlinesc zece ani de la plecarea marelui pictor.
Cînd scriitorul columbian Gabriel García Márquez a primit Premiul Nobel pentru literatură, în 1982, a susținut un discurs emblematic pentru problematica întregii regiuni a Americii Latine.
Novak, idolul, a fost repudiat de regimul de la Belgrad după ce a luat partea manifestanților. Și-a părăsit patria care se încăpățînează să rămînă cu posteriorul suspendat între Europa și Rusia.
Ai noștri nu doar că se plîng mereu, dar sînt și pesimiști, se așteaptă întotdeauna la mai rău, vezi povestea cu drobul de sare.
Rezistența prin cultură ca fost una restrînsă la un segment de elită al intelectualității literar-umaniste; rezistența prin bancuri a fost una de masă.
Cînd Donald Trump insultă militarii non-americani uciși în războaie care nu erau ale lor, dar la care au participat chemați de America și ca aliați ai Americii, atunci te ridici și îi răspunzi.
Istoria a continuat cu o nouă pereche de cizme de cowboy primită de președintele Elțîn de la următorul președinte american, Bill Clinton.
Chivu merge pe o sîrmă subțire. Sîrma ține deocamdată. Inter e mare cu cei mici și mic cu cei mari.
M-am întrebat în glumă dacă nu cumva au de gînd să facă un grătar pe gheață. Nu mică mi-a fost surpriza să văd că oamenii chiar dădeau foc snopului.
Cu cît mai multă carte, cu atît mai multă responsabilitate purtau obligațiile și, în consecință, cu atît mai ridicate erau așteptările tuturor.