Memorie și dreptate
„Atunci cînd justiția nu reușește să fie o formă de memorie, memoria singură poate fi o formă de justiție”, spunea odată, memorabil, Ana Blandiana.
„Atunci cînd justiția nu reușește să fie o formă de memorie, memoria singură poate fi o formă de justiție”, spunea odată, memorabil, Ana Blandiana.
La un moment dat, Ferruccio Lamborghini s-a ocupat personal, alături de mecanicii săi, de schimbarea piesei.
Un bun prieten din copilărie, care trăiește în Las Vegas, ne-a spus că o asemenea cazare e top of the top.
El a pierdut marele pariu politic al vieții sale, respectiv întemeierea unei dinastii.
Defectul lui Ponta, acela de-a lua, fără să clipească, forma vasului în care se toarnă, de la țoiul de țuică la urciorul cu vin sau cu apă de izvor, devine acum o calitate.
Această rută medievală aduna, pe sensuri opuse, spre și dinspre Roma, oameni dintre cei mai diferiți.
Avioanele s-au avîntat de-a dreptul în acel canion îngust și întortocheat, făcînd în mare viteză manevre absolut incredibile.
Omul mi-a spus că servesc Sistemul și că merit ce-i mai rău pentru asta, în numele poporului.
Textul Virginiei Woolf reprezintă (cum remarcă cercetătoarea Raluca Dună) prima recenzie redactată de un scriitor faimos din lume ce vizează o operă literară din România.
Ciudat e că într-un dulap găsim schiuri și clăpari. Pare că pe timpul sezonului există un client consacrat al locului.
Răspunsul pe care-l sugerez este că religia politică ar putea fi un astfel de „nechezol” spiritual, indicînd o criză a credinței creștine.
Tom Holland este original nu în afirmarea acestei teze, ci în modul în care o demonstrează.
În această înghesuială a politicienilor spre sacrificiu de sine pentru binele norodului, găsim trei teme ce se cuvin discutate separat deși sînt împletite.
Tuturor doamnelor le plac favoriții, așa că și-ar convinge soții să vă voteze și astfel ați deveni președinte.
Ideea că o entitate vie poate ajunge la o asemenea vîrstă nu e doar uimitoare, ci și reconfortantă.
De aici încolo Da Vinci, fascinat de efectele vinului asupra spiritului, a făcut ce știa el cel mai bine.
Au fost trecute și acolo datele lui esențiale, printre care numele de botez – Martinel – și locul de „naștere” – San Francisco.
Demnitatea, libertatea și siguranța persoanei sînt accesibile prin empatie, compasiune și solidaritate.
TikTok-ul dimpreună cu celelalte rețele sociale, vechi deja după timpul contemporaneității, țin captivă aproape întreaga omenire, c-o fascinație nemaivăzută.
Istoria a instalat ferestre pictate și special asamblate și în zidurile instituțiilor publice și chiar ale unor reședințe private.
În depărtare se profilează skyline-ul faimosului mare oraș, iar din mijlocul golfului se ițește insula pe care se află temuta Alcatraz.
Nu toate societățile tradiționale au fost perfect sustenabile, dar ritmul vieții și raportul dintre om și mediu erau mai echilibrate decît în prezent.
Eroii sînt ceva de consum personal, privat, ceva cu relevanță pur subiectivă și nu mai sînt eroi ai cetății, eroi de pe urma cărora trăim noi toți.
În epocă, binoclul reprezenta o tehnologie de vîrf, care asigura o bună scanare a orizontului din tranșee.
Sus la cramă, chiar miroase a brad. Morfologia și lumina parcă ne aduc aminte de Valea Doftanei.
Filosoful Georg Simmel scria despre „orașul mare anonim”, ca metaforă a lumii democratice occidentale.
Patriotismul economic trebuie să fie mai întîi înțeles, pentru a fi desprins de pe agenda politicienilor populiști și integrat într-o agendă a priorităților naționale.
Paralela cu zarurile și trecerea Rubiconului îmi pare mult mai bună decît cea sugerată de Trump cînd i-a atras atenția lui Zelenski că „n-are nici o carte pe care să se bazeze“.
Anul 1857 îl găsea pe Mark Twain la cîrma unui vapor pe fluviul Mississippi.
Era inevitabil să trecem și prin Silicon Valley. Ne îndreptăm spre sediul Apple. (...) Dar trebuia să fie și un fel de iesle originară a companiei.
Astăzi, sentimentele anti-americane sînt resimțite de tot mai mulți prieteni ai Americii, de oameni care trăiesc și vor să trăiască în continuare în stil „Vest”.
Garoafa pare a fi o floare ușor – dacă nu chiar mai mult – dezavantajată. Se întîmplă astfel, probabil, și din cauza asocierii ei cu ceremoniile funerare ori cu regimul comunist.
În călătoriile mele, eu am observat doar unele lucruri mărunte, aparent superficiale, pe care încerc să le descriu.
Thrasymachos a avut întotdeauna urmași. În prezent, aceștia s-au înmulțit. Mai întîi, s-au consolidat în țările cu regimuri politice autoritare.
Pare-se c-am intrat într-un nou Vest Sălbatic, în care nu mai există reguli, bandiții fac legea, iar șeriful e prea beat (de putere) pentru a face ordine.
Activitatea Mariei și a Marthei din timpul războiului, extrem de vizibilă și fructuoasă pe planuri diverse, a mutat subtil accentul de pe colaborare pe competiție.
Își datorează existența unui magnat al căilor ferate și senator, pe nume Leland Stanford, care a decis să înființeze o universitate.
Mi-am adus aminte de întîmplarea asta zilele trecute, cînd au început să circule listele cu dușmanii națiunii, cu sorosiștii.
Prima opțiune era să se recăsătorească pentru a-și putea întreține familia, asta făcea orice femeie văduvă atunci.
Dintr-un loc de pe șosea poate fi admirat un chiparos celebru, crescut, în mod curios, singur pe o stîncă.
Aceasta este distanța pe care ceilalți se cuvine să o mențină, dacă vor într-adevăr să învețe ceva de la cel dintîi.
Democrația reprezentativă, care exprimă voința cetățenilor, este înlocuită cu democrația plebiscitară, care ascunde voința dictatorului.