Catalina Dumitrescu

Narcisismul e un mecanism universal, al tuturor, nu o patologie rezervată doar „celorlalţi”. Termenul a ajuns să fie folosit ca etichetă morală, un fel de „diagnostic de caracter”.

Chiar dacă biologia joacă un rol semnificativ, comportamentul uman nu poate fi întotdeauna prevăzut.

Terapeutul intră cu speranța să-și ajute pacientul, iar pacientul vine cu speranța de a-și găsi răspunsuri.

Prin scuze sincere reparăm încrederea deteriorată, arătînd că recunoaștem greșeala și dorim să o corectăm.

Avem nevoie de o educație psihologică colectivă și de specialiști adevărați.

Satisfacția simțită atunci cînd corectăm pe cineva.

Necunoscutul înseamnă schimbare

Narcisicul de grandoare, spre exemplu, este atașat de imaginea lui, de cum arată, de statutul lui social, de bunurile pe care le posedă.

Tulburarea de personalitate narcisică este caracterizată de absorbția în sine, este o afecțiune severă, afectînd modul în care ne vedem pe noi înșine și cum interacționăm cu ceilalți.