Cea Mai Frumoasa Mare

Sîntem în plin sezon estival, toată lumea merge la mare, la o altă mare, fiecare cu marea lui din Grecia, Italia, Spania sau de aiurea, însă marea e o destinație aproape obligatorie de vacanță.

Nu sînt singurul care păstrează față de acea Mare Neagră din trecut o amintire complexă, mai degrabă cu aspecte pozitive decît cele negative care rămîneau acasă, în România comunistă, iar pe litoral încetau să ne mai însoțească/hărțuiască.

Fascinația mea pentru mare a pornit de la literatură și asta n-are neapărat legătură cu faptul că m-am născut și am copilărit în același mic oraș montan din nordul țării unde trăiesc și acum.

Prezența mării, cu mirosul, cu vuietul ei, te însoțește peste tot. Și nici chiar cocoțat pe vulcanii din inima lor nu poți să te faci că nu observi oceanul.

Într-adevăr, albastrul e culoarea cea mai frecventă pe care o are orice mare. Dar foarte obișnuit mării e și caracterul schimbător.

Există o serie de întrebări pentru care omenirea va trebui să muncească și să investească serios pentru a se apropia de niște răspunsuri cît de cît complete. Ce există în adîncul mărilor și oceanelor?