Andrei Manolescu

Ceea ce intră într-o gaură neagră pînă la urmă poate să și iasă. Big Bang-ul care ar fi creat întreg Universul nostru ar fi fost de fapt un fel de gaură albă.

E interesant de descoperit cum se înțelegeau românii, scăpați temporar de sub dictatura lui Ceaușescu, cu irakienii aflați sub dictatura lui Hussein.

Istoria nu se repetă, cel puțin nu în aceeași formă. Se repetă însă unele tipuri de greșeli, iar consecințele lor pot fi asemănătoare.

Șoferii sînt apropiați de înalții funcționari pe care-i duc cu limuzina dintr-un loc în altul și, de regulă, au grijă și de familiile lor, le duc copiii la școală și soțiile la coafor.

Există o atracție pe care America o exercită nu doar ca idee, ci de-a dreptul fizic, direct, asupra călătorului. Un magnetism asemănător dragostei.

Pînă și oamenii de știință sînt nevoiți să-și trîmbițeze într-un mod excesiv proiectele și descoperirile, pentru a obține finanțări și chiar și muzica se cîntă din ce în ce mai tare.

Pare că trecerea dintr-o lume în alta, chiar și în era modernă, nu se poate face fără niscaiva suferință.

Uneori apăreau și mici surprize, dar totul avea niște limite care, deși dure, nu erau depășite decît extrem de rar. „Bătălia” se desfășura după un fel de reguli nescrise.

Una găsești în hotelurile din marile orașe, alta în cele de la marginea lor, alta în moteluri și cu totul altceva la hotelurile din stațiunile de vacanță.

Ca și cel de la New York, Macy’s-ul din L.A .îmi amintește de Magazinul Universal Unirea, astăzi Unirea Shopping Center. E o impresie de delăsare generală.

Interiorul localului are un farmec retro. Arată exact ca un diner din filme, cu banchete de piele și mese așezate ca într-un vagon-restaurant.

Spre deosebire de alte cîntece, muzica clasică are un avantaj: e aceeași peste tot, nu depinde de loc și nici de moda zilei, e un reper universal.

Marele Canion ne întîmpină spre asfințit în două nuanțe: partea de sus, mai stîncoasă, bate în roșu, iar cea de jos, cu mai multă vegetație, e verzuie.

Las Vegas pare locul ideal de păcălit turiștii. Ei vin aici fie cu iluzii de îmbogățire, fie ca să se distreze riscînd un pic.

E ceva cît se poate de firesc și de plăcut, și toată lumea asta face. Pînă la urmă, întreaga Americă e țara banului, a jocului și a riscului.

Un bun prieten din copilărie, care trăiește în Las Vegas, ne-a spus că o asemenea cazare e top of the top.

În primul rînd ar trebui să ne amintim că trăim într-o lume în care alegerile ne sînt date, că avem libertatea de a alege.

Alegerea unui papă e unul din cele mai importante evenimente elective de pe glob.

Se tot vorbește în ultima vreme despre un fel de blestem al votului negativ care ne-ar urmări.

Cînd spui aș prefera să nu, pare o alegere. Dar ce alegi? Celălalt termen nu e dat.

Avioanele s-au avîntat de-a dreptul în acel canion îngust și întortocheat, făcînd în mare viteză manevre absolut incredibile.

Ciudat e că într-un dulap găsim schiuri și clăpari. Pare că pe timpul sezonului există un client consacrat al locului.

Ideea că o entitate vie poate ajunge la o asemenea vîrstă nu e doar uimitoare, ci și reconfortantă.

Au fost trecute și acolo datele lui esențiale, printre care numele de botez – Martinel – și locul de „naștere” – San Francisco.

În depărtare se profilează skyline-ul faimosului mare oraș, iar din mijlocul golfului se ițește insula pe care se află temuta Alcatraz.

Sus la cramă, chiar miroase a brad. Morfologia și lumina parcă ne aduc aminte de Valea Doftanei.

Era inevitabil să trecem și prin Silicon Valley. Ne îndreptăm spre sediul Apple. (...) Dar trebuia să fie și un fel de iesle originară a companiei.

În călătoriile mele, eu am observat doar unele lucruri mărunte, aparent superficiale, pe care încerc să le descriu.

Își datorează existența unui magnat al căilor ferate și senator, pe nume Leland Stanford, care a decis să înființeze o universitate.

Ideile, tendințele, comportamentele și propunerile aparent noi care se vîntură prin lume sînt de natură să ne îngrijoreze.

Dintr-un loc de pe șosea poate fi admirat un chiparos celebru, crescut, în mod curios, singur pe o stîncă.

Prințul Harry și Meghan Markle, care s-au mutat în zonă, au știut foarte bine să-și aleagă locul de refugiu.

Oricît de sărac să fi fost, și te-ar fi bîntuit tentația să împrumuți cumva niște bani și să faci nebunia asta, unică într-o viață.

Sigur că vilele bogaților lor sînt mai scumpe decît vilele bogaților noștri.

Poliția nici nu mai intervine pentru asemenea infracțiuni minore. De altfel, nici nu prea are ce să facă.

Spre deosebire de estul Statelor Unite, în vest(ul sălbatic) nu sînt atît de multe muzee de artă faimoase.

Urma să ascultăm, printre altele, Carnavalul Animalelor de Camille Saint-Saëns și arii din Carmen.

Subiectul acesta e comentat și dezbătut pe parcursul celor cinci pagini obișnuite de Dosar și continuă suplimentar pe încă alte trei pagini ale revistei.

Pe data de 8 septembrie, am trecut pe lîngă Universitatea Pepperdine din Malibu.

Cred că seamănă cu vreo actriță, dar, în orice caz, e o figură tipică de americancă, de felul celor pe care le vezi în filme.

Dar cum Veneții sînt peste tot, de ce n‑ar fi una și în Florida?

De altfel, chiar ei l-au inventat. De asemenea, despre beefsteak-urile lor cred că nu mai e nevoie să vorbesc.