Credinta Noastra Este Viata Noastra

Parlamentul nu a putut să prevadă că 2025 va fi un an în care românii vor fi încercați tocmai în direcția marilor virtuți ale lui Iuliu Hossu.

Iuliu Hossu a rămas aici, în România, pentru că a rămas cu „turma” lui. Spune de nenumărate ori în memoriile lui că, pentru el, Biserica Greco-Catolică era turma pe care o avea în sarcina păstoririi și niciodată nu a vrut să o abandoneze.

Iuliu Hossu a decis atunci să rămînă, să nu ia calea exilului. A hotărît să nu se retragă de pe cîmpul de bătălie, așa bătrîn și măcinat de boli cum era.

Cardinalul Iuliu Hossu nu face parte, prin urmare, din tagma acelora care suferă de deprimare fiindcă lumea nu le e pe plac și nici la înălțimea așteptărilor lor.

Pe 28 aprilie 1969, cînd Paul al VI-lea l-a creat cardinal in pectore, Iuliu Hossu era sub domiciliu forțat la mănăstirea Căldărușani.

Dorinţa mi s-a îndeplinit pentru că din ţinţirimul mănăstirii l-am văzut pe Iuliu Hossu la geamul unei chilii de la etaj. L-am privit ţintă şi cu foarte mult interes, lucru pe care episcopul l-a observat.

Anul curent este unul special dedicat Cardinalului Iuliu Hossu, un simbol al fraternității dincolo de orice granițe etnice sau religioase.

Aici, dacă bagi bine de seamă, vezi bine haina de lumină în care sînt îmbrăcate lucrurile mărunte, de toate zilele, haina de lumină a Celui de Sus.