Cifrele Vorbesc

Mă gîndesc adesea cît de multe cifre folosim nu doar pentru a măsura performanțe, dinamici și evoluții, dar chiar și pentru a spune lucruri mărunte.

Matematica nu e – mai bine zis, nu mai e – despre numere, ci despre concepte și despre legăturile mai mult sau mai puțin ascunse dintre ele. Ceea ce o apropie de filosofie.

Arta de a calcula eficient e una dintre cele mai frumoase cuceriri ale umanității, iar dimensiunea umanistă a matematicilor include și povestea algebrei.

Matematica e doar anticamera divinului: nu e Unul, de vreme ce se împărtășește de la multiplu și rezultă din însoțirea Nelimitatului cu Limitatul.

Mitul că statul asigura locuințe pentru toată lumea trebuia susținut prin statistica locuințelor date în folosință.

Nici numerologia, nici astrologia nu sînt științe, ci modalități vechi, adesea abuzate, frecvent supralicitate, care încearcă să pună ordine în ceea ce pare să nu fie niciodată în ordine.

În Biblie, cifrele și numerele sînt folosite cu scopuri didactice. Ele devin, deseori, indiciile marii (re)întîlniri.

Dacă cifrele sînt neutre, reci, notele, în schimb, sînt purtătoare de emoții: bucuria reușitei, teama de eșec, mîndria, dezamăgirea sau speranța.

Analogiile inspirate din literatura SF au la bază o falsă echivalare între AI și conștiință. Această falsă echivalare este facilitată de o anume slăbiciune a gîndirii moderne.

Inițial, cifrele erau un mijloc de înțelegere a lumii și vieții, un mod de a traduce realitatea în ordine, proporție și sens. Apoi, treptat, cifrele au devenit un instrument de control.