Cifrele care iubesc oamenii

Mă gîndesc adesea cît de multe cifre folosim nu doar pentru a măsura performanțe, dinamici și evoluții, dar chiar și pentru a spune lucruri mărunte.

Un autor de cărți populare american, Malcolm Gladwell, spunea că 10.000 de ore sînt necesare pentru a excela într-un anumit domeniu. Mă gîndesc adesea cît de multe cifre folosim nu doar pentru a măsura performanțe, dinamici și evoluții, dar chiar și pentru a spune lucruri mărunte. Cît e ceasul? E nevoie de 50 de minute pentru a preda și a înțelege o lecție, 280 de zile pînă cînd oamenii dau naștere unei noi vieți, 18 ani pentru a ajunge adult, 20 de ore pe săptămînă pe umerii unui profesor. E nevoie de cifre pentru a măsura știința și cunoașterea pe care o producem și aceleași infinite cifre se află în spatele tuturor mașinăriilor care ne-au acaparat viețile contemporane.

Trăim prin cuvinte și măsurăm ceea ce trăim prin cifre. Atunci de ce ne sînt cuvintele mai apropiate și de ce nu s-a instituit un limbaj poetic al cifrelor? Cînd ele nu sînt despre reprezentări opace, ci sînt vii precum cuvintele, așa cum nici matematica nu e despre formule ermetice exprimate prin numere, ci, la fel ca limbajul, matematica a urmat un curs al ei dinspre concretețe (numere) spre un regim abstract, al conceptelor, ne arată matematicienii. Filosofii spun că matematica oscilează pe spirala unei dihotomii definite de originea dată de necesitate și concepția platonică potrivit căreia cifrele sînt preexistente lucrurilor.

„Cu cît calculăm mai bine, cu atît putem controla mai mult realitățile noastre”, spune unul dintre textele acestui Dosar. Nimic mai adevărat. Cu atît mai mult cu cît acțiunile noastre au fost dintotdeauna măsurabile, iar azi dispunem deja de toate instrumentele spre a le măsura.

Basmele vorbesc mai mereu despre trei haiduci/prinți, trei spîni / trei figuri ale răului, trei prințese și despre trei bătălii/probe. Cifrele norocoase sînt o prezență pregnantă în capul nostru. Unii au reușit să transforme cifrele într-un limbaj capabil să decodeze misterele predestinării și nici teologia nu le-a uitat, chiar dacă a preferat să uzeze de încărcătura cuvintelor.

Dosarul de față, asemenea unui manual complex de (re)tematizare a cifrei, va atinge pe oricine care știe că cifrele își continuă misiunea de acolo unde cuvîntul își epuizează forța.

Share