A Doua Sansa

La maturitate, am devenit din ce în ce mai interesată de lucrurile care nu ieșeau din prima, de ratările care deschideau un nou drum, complet neașteptat.

Abia la capătul acestor încercări vine șansa lucidă și asumată, ca rezultat al educației emoționale în cei doi care s-au șlefuit unul pe altul o viață întreagă.

Pentru educație e nevoie nu doar de a doua șansă, ci de n și n plus una șanse, de multiple posibilități de continuare, schimbare de traseu, reconfigurare, amînare, întoarcere și completare.

Mi-am trăit boala ca pe o experiență-limită, fără puterea de a o privi zîmbind. Ce înseamnă „a doua șansă” cînd viața este amenințată repetat?

Terapia nu ne șterge trecutul și nici nu îl rescrie, mai degrabă ne oferă, privind din perspectiva de „a doua șansă”, să înțelegem ce ni s-a întîmplat și să îndreptăm comportamente nesănătoase.

Mi-a fost greu să plec pentru că am întrebat în stînga și în dreapta cum e cînd pleci. Și dacă merită. Nu știu dacă am întrebat ca să îmi fac curaj să stau sau să plec.

Surpriza e însǎ cǎ drumul parcurs te-a preschimbat: ai preluat ceva din mediul în care te-ai inserat anterior şi devii uşor strǎin şi printre „ai tăi”.

Cu banii făcuți de mama din croitorie, cu banii cîștigați de mine din gazetărie, cu banii obținuți de tata din ce mai vindea de prin casă și din garaj, am continuat să fac meditații.

„Cîte limbi străine știi?” Asta a fost întrebarea la aproape fiecare interviu de job, de cînd m-am reîntors în țară.

Dimineața este cu adevărat glorioasă în ordine omenească, este cu adevărat hrănitoare și importantă nu pentru că e un nou început, ci pentru că lumina dimineții face ca tot ce e vulgar și respingător să pară tolerabil.

Cînd divorțul în spațiul românesc ajunsese un subiect chiar și în rîndul călătorilor străini surprinși de atitudinea „relaxată” a societății vizavi de separare, acest lucru trebuie văzut în toate nuanțele sale.