Cu ochii‑n 3,14

E GREU DE ÎNȚELES DE CE MAI MULTE PĂSĂRI TINERE SUSȚIN CĂ REALITATEA AR FI O CUTIE SONORĂ, ÎNTRUCÎT (POTRIVIT ACELEIAȘI SURSE PRIVATE) NU S-A DECIS DE SUS UN MODEL

● Un mare scandal a izbucnit în ultimele zile în București, din cauza șobolanilor. Se spune că acum centrul lor ar fi în sectorul 3, prin apropierea Pieței Unirii, unde au ieșit pe trotuare și se plimbă nestingheriți. E greu de înțeles de ce tocmai acum s-a stîrnit vîlva, dat fiind că, așa cum bine știm, apariția masivă în public a șobolanilor și a șobolănismelor a început în urmă cu vreo 80 de ani. Și, tot cum bine se știe, șobolanii sînt responsabili de răspîndirea ciumei. O aduc din Răsărit. (A. M.)

● Un funcționar public din Marea Britanie, care ar fi deținut mai multe funcții guvernamentale între februarie 2020 și septembrie 2023, este acuzat că a cîștigat aproape 350.000 de lire sterline (aproximativ 410.000 de euro). Lucra la Consiliul Tower Hamlets din estul Londrei, la Ministerul de Interne, la Departamentul pentru Mediu, Alimentație și Afaceri Rurale, la Agenția pentru Securitate Sanitară din Marea Britanie și la Departamentul pentru Sănătate și Asistență Socială. Exact ca Trahanache al lui Caragiale, „prezidentul Comitetului permanent, Comitetului electoral, Comitetului școlar, Comitetului agricol și al altor comitete și comiții“ – dar și cu machiaj. Căci, cînd a fost luat la întrebări și cineva l-a sunat cu video, omul s-a prefăcut bolnav. (A. M. S.)

● În ultimii ani, tot mai multe păsări Flamingo sînt văzute în România. Iată ce spune un specialist: „În ultimii ani, în fiecare an avem cîrduri destul de mari, atît pe Sinoe, cît și pe Techirghiol [...]. Foarte multe exemplare sînt păsări tinere, eclozate în acest an sau în anii în care au fost observate, ceea ce ne indică faptul că nu este deloc de exclus că aceste păsări au cuibărit în România, undeva în zone ferite de privirile oamenilor, și că înregistrăm, pînă la urmă, o nouă specie cuibăritoare. Dar există și posibilitatea ca aceste păsări să fi fost eclozate, să fi cuibărit în Bulgaria sau în Ucraina, în zonele ferite de război”. Cu speranța că eclozează la noi, în România, ca să poată fi numite cu adevărat Flamingo de România, salut entuziast una dintre foarte puținele vești bune ale ultimelor luni. (S. V.)

● Lingviști precum G. Shevelov susțin că latinescul muta (vamă) a ajuns, prin intermediere gotică (motareis), și în slava veche (mitari) – ambele cu sensul de „vameș”. Muta e înrudit cu românescul „împrumut”. Iar din slavona bisericească provin româneștile „mitar” (vameș), dar și, prin degradare semantică, „mită”. De unde tragem trei învățăminte: vameșii și mita sînt indisociabile în modul cel mai firesc; mita poate fi înțeleasă ca un fel de împrumut (nerambursabil); iar taxele vamale reprezintă adesea o mită ridicată la rang de politică economică (vezi Trump). (M. P.)

● Un donator de material seminal din Olanda a conceput 199 de copii, lucru care a provocat multă indignare în rîndul olandezilor. O fundație a scos la iveală cazul, după ce o femeie din Olanda, care a descoperit că soțul este infertil, a apelat la ajutorul unui anume Simon, care le-a zis că a mai ajutat o familie pentru a obține o sarcină pe cale asistată, iar ei vor fi ultimii. La 11 ani după intervenție, cînd victima a născut gemene, și-a dat seama că fetele mai aveau încă 197 de frați. Dacă realitatea nu ar fi atît de tristă, în fond, Simon ar putea fi calificat ca un soi de „sex king of the Netherlands”, dar nu rămîne decît un ticălos asexuat. (I. M.)

● Pericole potențial cosmice: „Macrocosm – Far”, „Jucărie din plastic în formă de chei de mașină, alcătuită dintr-o cutie în formă de mașină cu un buton sonor și trei chei în culorile albastru, galben și roșu”, „Jucărie magnetică formată din magneți, o pungă de depozitare și un șir pentru a indica terenul de joc”, „Jucărie leneșă de pluș cu difuzor”, „Jucărie din plastic în formă de broască țestoasă, cu deschideri de diferite forme geometrice și butoane galbene deasupra care activează sunetele. Jucăria funcționează cu baterii”. Și un ultim produs vîndut în draci: „Brățară roz cu mărgele de culoare roz, un pandantiv metalic rotund și o cruce metalică, vîndute în vrac”. (M. P.)

● În cartier, pe o placă de tablă dintr-o intersecție, o aliterație involuntară, dar nu mai puțin sonoră: „Strada Straja“. (D. S.)

● Există o limbă veche de vreo 20.000 de ani, numită Niuu, originară din sudul deșertului african Kalahari, o regiune situată între granițele țărilor Botswana, Namibia și Africa de Sud. Ei bine, este considerată cea mai periclitată limbă din lume, întrucît mai e vorbită doar de o femeie în vîrstă de 93 de ani pe nume Ouma Katrina Esau. Wikipedia i-a dedicat acestei femei/culturi o pagină. (M. C.)

● La o temă recentă, legată de istoria familiei lor, mulți copii au scris că bunicii lor au luptat în al Doilea Război Mondial. Mi-a fost limpede că a fost vorba despre un răspuns standard, dat de ChatGPT. Azi citesc despre o nouă controversă juridică ce a izbucnit în lumea Inteligenței Artificiale, după ce opt state americane au anunțat miercuri că dau în judecată compania OpenAI. Motivul este acela că ChatGPT ar fi incitat copiii să se rănească atît pe ei, cît și pe cei din jur. Compania se confruntă, de asemenea, cu zeci de alte procese în care se susține că ChatGPT a contribuit la atacuri armate în masă sau la alte acte de violență, potrivit aceleiași surse. Cam violent, totuși, acest „cel mai bun prieten” al omului de azi. (A. M. S.)

● O școală primară din Edgbaston, Birmingham, a fost vîndută din greșeală unei firme private, în 2013. Mă simt mai bine știind că nu sînt singura care nu citește cu atenție contractele. (C. Ș.)

● Senatorul PSD Daniel Zamfir, inițiatorul legii uniformelor școlare, a afirmat, în Comisia de învățămînt: „În momentul în care vrem să «bulingim» o lege, o putem «bulingi», dar nu cred că este cazul”. Cum nu știu dacă „a bulingi” e ceva de bine sau de rău, mă gîndesc la diferite contexte. „Vrei să bulingim ceva mai încolo?”, „Ședința s-a bulingit mult, dar nu s-a decis nimic”, „Nu mă bulingi acum, că n-am băut cafeaua”, „Spectacolul a fost o bulingeală de excepție”. Lista e deschisă pînă cînd Academia va bulingi sensul de bază. (S. G.)

● Oricît mă vreau eu femeie independentă, nu trebuie decît să vină coletul la Easybox în sertarul cel mai de sus, îndesat în fund cu dușmănie, și imediat miaun după un bun samaritean, care sosește cel mai adesea sub forma unui adolescent de doi metri, hrănit cu hormoni de la McDonald’s... (C. Ș.)

● În 1960, fizicianul Heinz von Foerster, de la Universitatea din Illinois, publica, împreună cu doi colegi, un articol cu un titlu deloc liniștitor: „Sfîrșitul lumii: vineri, 13 noiembrie 2026”. În prezent, cu mai puțin de o lună înaintea fatidicei date, presa de senzație a readus subiectul în atenția publicului. În realitate, cercetătorii propuneau un model matematic potrivit căruia, dacă populația lumii ar fi continuat să crească urmînd aceeași tendință, numărul oamenilor ar fi tins spre infinit la acea dată. Nu era o profeție apocaliptică, ci rezultatul unei extrapolări matematice: o creștere care, evident, nu putea continua la nesfîrșit într-o lume finită. Totuși, dacă am aplica modelul în stația de metrou Piața Victoriei, la ora de vîrf, am putea spune că am trecut de mult de apocalipsă. Și, de fapt, nimic nu s-a schimbat. (S. G.)

Credit foto: A. Vrana