Sînt vechi, domnule! Dar nu învechit...
Reiau aici, puțin, discuția, pentru că mi se pare importantă.
Reiau aici, puțin, discuția, pentru că mi se pare importantă.
Că un ministru s-ar amesteca în formularea subiectelor pentru a dicta scăderea dificultății acestora .
Toate aceste considerații pe care le-am făcut mai sus, într-o notă oarecum nostalgică, mi-au fost inspirate de o știre citită zilele acestea.
Într-o clasă terminală, există o elevă excepțională, Teresa. Excelează și la literatură, dar și la matematică.
Se pare că acest caz a fost semnalat de profesorii din școală, că dosarul nu a mai fost evaluat de comisia de evaluare și că omul nici usturoi n-a mîncat, nici gura-i nu miroase
M-am găsit la acest festival într-o ipostază neașteptată.
Textul blagian nu este deloc ușor și nu-mi imaginez cum l-ar putea înțelege un elev fără ghidaj.
Mai punctez faptul că acest concurs a valorificat, de-a lungul timpului, o sumedenie de texte ale unor scriitori străini clasici
Am fost la Conferința de educație media, organizată de Centrul pentru Jurnalism Independent, și vreau să-ți spun și ție cum a fost, ca să știi ce ai pierdut, dacă n-ai participat.
Apoi, cînd eram căsătorit, cu credite pentru casă, pentru mașină la un moment dat (abia pe la 30 de ani permițîndu-mi să fac școala de șoferi!), existența era tot la fel, drămuită de la lună la lună.
Funcționa modelul de turmă, astfel încît orice se întîmpla era asumat de tot grupul
Andrei este, însă, destul de relaxat, știe că o să rezolve cumva tatăl lui.
Cel mai des pot constata această realitate în comentariile de pe rețele la unele postări sau articole care au vizibilitate dincolo de bula mea.
De unde, iar, problema aceasta, a schimbării pe care simțim mulți că trebuie să o aducă paradigma curriculară contemporană.
S-au implicat, în acest proces remedial, și consilierii școlari, psihologii școlari.
În principiu, limitele raporturilor dintre școală și părinți sînt reglementate prin documente legislative
Mă tem că mai poate fi și frustrarea periferiei față de centru, uneori, chiar dacă această polarizare este falsă, din punctul meu de vedere.
Cursul s-a încheiat în urmă cu vreo jumătate de an. Ei bine, nu s-a reușit acoperirea necesarului național de evaluatori, nici pe departe, deși s-a atins obiectivul numeric propus prin proiect.
Sentimenul, așadar, care stă la baza acestei atitudini este frica. Frica de eșec. De unde acest sentiment de frică?
Despre orice autor din programa școlară se pot spune aceleași lucruri. Sau, ca să restrîng aria, despre orice poet.