A Ce Miroase

Apariția cenaclurilor literare online – o noutate oferită de evoluția tehnologică a vremurilor în care trăim –, elimină „îmbălsămarea” voită cu mirosurile despre care pomenește Vlad Zografi.

Multe dintre duhorile „clasice”, cu care ne confruntăm frecvent, au în spate sulful: ouăle stricate, pîrțurile, varza, broccoli și conopida răsfierte.

Mutatis mutandis, parfumul s-ar putea încadra în categoria pharmakon-ului așa cum e definit de filosoful Jacques Derrida, leac și otravă deopotrivă, în funcție de dozaj.

Ar fi poate o mini-curiozitate interesant de știut că, în lumea vinului (și nu numai), culorile au miros.

Mirosurile ne constituie deopotrivă identitatea individuală și colectivă. Familiaritatea cu propriile izuri corporale și o formă minimă de acceptare a lor condiționează normalitatea.

Iarna aparține portocalelor și sarmalelor, cîrnaților și cozonacilor, așa cum toamna este a zacuștilor din vinete durdulii și ardei împielițați.

Ceea ce ne spune mirosul despre un război nu are de a face cu metafora prafului de pușcă, a discursului urii sau intereselor energetice specifice.

În realitate, prin aer nu circulă miros, ci molecule. Micile bucăți de materie pleacă de pe friptura de pui, sînt prinse de aer și se ridică în jurul mesei, ajungînd în ochii tăi, în urechi, dar și în nas.

Interesant este însă faptul că marea majoritate a alimentelor, în starea lor primară, crudă, sînt aproape inodore. Un pește nu trebuie să miroasă decît a apa din care a fost scos.

Parfumurile marilor case nu sînt născute doar din chimie, combinații reușite de aldehide, rășini și flori rare, ci din pasiune pură.

Există mirosuri aparte pentru fiecare ban și ele fac diferența între banii unora și banii altora, deosebindu-i nu doar prin foșnetul sau clinchetul atît de plăcute auzului comercial, cît mai ales printr-un parfum anume ori, dimpotrivă, o duhoare grea.

Orașele sînt un perpetuum mobile olfactiv: emană neîncetat mirosuri și ne învăluie ambientul în moduri dintre cele mai diverse.

Fusesem lovit de un val de mirosuri atît de puternice și imposibil de diferențiat încît am avut un moment de extaz. Deci asta este Asia!