Stela Giurgeanu

Este aceasta o lege care încalcă tradițiile unor comunități sau una care apără demnitatea umană?

Bărbații și femeile nu sînt identici, iar negarea acestor diferențe nu conduce la egalitate, ci la resentiment.

Vampirii energetici trăiesc din compătimirea altora. Îți povestesc despre toate necazurile, de la cele personale la cele ale lumii, iar tu, ascultîndu-i, simți cum oboseala se insinuează, întîi ca o ceață, apoi ca o mantie grea de plumb.

În teorie, legea promite un control parental real. În practică, însă, oferă un control simbolic, imposibil de verificat și ușor de eludat de către cei pe care ar trebui să-i protejeze.

Întrebarea care rămîne nu este dacă lumea liberă va muri. Întrebarea este dacă noi vom avea curajul să o apărăm chiar și atunci cînd pare deja pierdută.

Premiile Ig Nobel au apărut în 1991 ca o farsă studențească, dar au supraviețuit timp de trei decenii, transformîndu-se într-o tradiție academică mondială.

De la mîndria ca păcat capital la aroganța digitală, observăm că esența fenomenului a rămas aceeași: o încercare de a domina prin aparență.

Aroganța nu e doar o trăsătură de caracter, este un fenomen complex, aflat la intersecția dintre vulnerabilitate și putere.

Vorbind de protecția victimei, dreptul la siguranță nu e un moft, ci un drept fundamental, care nu trebuie negociat.

Trei sferturi dintre copii continuă să creadă în educație, chiar și atunci cînd realitatea materială sau organizatorică nu le oferă toate condițiile.

Deși România nu este o destinație majoră pentru refugiați, tema migrației a fost intens speculată politic.

De la depresie și probleme de somn pînă la izolarea socială, tabletele și smartphone-urile sînt adesea acuzate că afectează grav creierul tinerilor.

Enervarea îți poate aduce capital de imagine. Furiosul cîștigă atenție, solidaritate și vizibilitate. Nici nu mai contează motivele, contează doar să fii într-o perpetuă stare de mînie.

Siluetele subțiri au devenit noul reper estetic, culminînd cu modelul 90-60-90 și, mai tîrziu, cu stilul „Heroin chic” din anii ’90 – trupuri fără forme, fețe palide, priviri absente.

Ca și comunismul, ideologia woke s-a răspîndit pe fundalul unei crize de sens și încredere. Oamenii și-au pierdut reperele în agitația digitală, în polarizarea politică, în injustițiile reale sau imaginare.

Primarul Sectorului 3 din București, Robert Negoiță, a anunțat că în sectorul pe care îl păstorește nu vor mai exista chioșcuri de ziare, motivînd că „Nu mai e nevoie de presă scrisă”.

A vorbi despre „noroc” fără să vorbim și despre recunoștință înseamnă, poate, a confunda hazardul cu darul.

Medicii au recunoscut că se confruntă cu un fenomen medical extrem de rar, cunoscut sub denumirea de Sindromul Lazăr – o revenire spontană la viață.

O simplă întîmplare sau o fereastră care se deschide celor care știu să privească atent și să pună întrebări?

Ceaușescu nu a fost un lider bun. A fost un dictator care și-a înfometat poporul și și-a construit un cult al personalității în timp ce România se prăbușea.

De-a lungul decadelor postcomuniste, prin dezinteresul față de educația istorică, a fost permisă răspîndirea unei nostalgii periculoase față de un regim considerat criminal și ilegitim.

Românii se tem de Inteligența Artificială, sau cel puțin aceasta este concluzia unui studiu recent realizat.

Copiii, săraci sau bogați, sînt ei încurajați de școală să fie creativi sau imaginația este discriminată, supusă unui barem al Patului lui Procust?

O femeie poate fi captivă într-o relație violentă chiar și atunci cînd are contul din bancă plin, dacă în același timp simte că e goală de sine.

Din ce în ce mai mulți adolescenți ajung în terapie nu pentru că le lipsește ceva concret, ci pentru că nu mai știu pentru ce trăiesc.

Femicidul de la Cosmopolis a readus în discuție în societatea românească violența contra femeii. O discuție recurentă, care încinge spiritele după fiecare act de violență extremă.

Într-un mediu saturat de stimuli afectivi, de narațiuni preambalate și de imperativul expunerii emoționale, se mai face distincția dintre sentimentul autentic și sentimentalism fabricat?

Educația nu mai reușește să transmită nici măcar cele opt competențe-cheie de bază, recunoscute la nivel european.

Cînd începem să nu mai simțim nimic în fața unei grozăvii? Poate în clipa în care aceasta devine rutină.

„Experimentele păpușii Bobo” se bazau pe „Teoria învățării sociale”, potrivit căreia comportamentele sociale sînt deprinse din copilărie, prin imitarea modelelor.

Tate este considerat de experți și educatori drept una dintre cele mai nocive influențe asupra adolescenților, în special asupra băieților.

Ura se insinuează în limbaj, în gesturi, în alegerile noastre de fiecare zi. Iar atunci cînd îi dăm voie să devină normă, ura devine un sistem.

Abuzul psihologic nu lasă vînătăi vizibile, dar produce răni adînci, greu de vindecat.

Curentul a căzut, iar odată cu el și ceea ce numim civilizație: lumina, comunicațiile, trenurile, spitalele, Internetul.

În timp, parfumul a devenit parte a arsenalului pentru seducție. Apoi, un manifest.

În iureșul vieții, orbiți de destinația fericirii, uităm că aceasta este, de fapt, un ritual zilnic.

De ce prinde la adolescenți? Pentru că vine într-un moment de identitate fragilă, de căutare de apartenență și validare.

Sîntem cu adevărat incompleți sau doar ne percepem astfel din cauza condiționărilor sociale și psihologice?

Paul Dolan, profesor la London School of Economics, susține că femeile necăsătorite și fără copii sînt, în general, cele mai fericite și sănătoase persoane din societate.

A remodelat Biroul Oval după chipul și gustul său: aur peste tot, simboluri opulente și o atracție vizibilă pentru strălucirea excesivă.

Ce înseamnă să fii librar? Mai mult decît un simplu vînzător de cărți, librarul este, înainte de toate, un cititor pasionat, un ghid discret.

Lumea în care trăim nu este doar una a hiperinformării, dar și una a hipersuspiciunii.