O ecodestinație de turism este locul în care peisajul natural, patrimoniul și viața comunităților coexistă în tihnă și se modelează reciproc. Despre ceea ce face aceste locuri distincte, oamenii care le păstrează vii și ce ar putea însemna pentru România o asumare reală a ecoturismului vorbesc manageri de ecodestinații.
● Gyorgy LEONARD
Băile Tușnad și Împrejurimile. Tinovurile, arhive vii
Băile Tușnad și Împrejurimile sînt cunoscute prin Lacul Sfînta Ana și peisajul vulcanic al Masivului Ciomad, însă tinovurile sînt printre cele mai fragile și minunate comori ale zonei. Tinovul Mohoș, mai cunoscut, și Tinovul Luci, de lîngă Sîncrăieni, completează povestea zonelor specifice Bazinului Ciucului de Jos. Tinovurile păstrează apă, stochează carbon, adăpostesc specii rare și funcționează ca arhive vii ale istoriei naturale.
Întîlnirea cu natura continuă la noi prin interpretare și descoperire: o drumeție pe Ciomad, o vizită la TusnadEcoBear Cave (afli despre coexistența cu ursul brun) sau StorkNest la Conacul Henter (povestea berzelor albe și a patrimoniului local). Izvoarele de apă minerală, băile tradiționale și mofetele completează un peisaj în care apa, vulcanismul, biodiversitatea și comunitățile locale formează un singur corp.
Identitatea noastră se leagă de poveștile vii ale naturii, animale și păsări, inclusiv speciile rare ale tinovurilor. Ele dau unicitate locului și amintesc că ecoturismul înseamnă să descoperi natura cu respect. Comunitatea locală semnează și prin gastronomie, brînzeturi, siropuri sau pîine de casă de la mici producători, un gust sincer al locului, legat de gospodării și sezon.
Fragilitatea acestui echilibru dintre natură și oameni face foarte importantă dezvoltarea lui atentă, pe termen lung. O asumare strategică a ecoturismului la nivel național ar permite dezvoltarea de experiențe ghidate, infrastructură pentru vizitare responsabilă și programe educaționale. Ar putea fi dezvoltate trasee tematice, centre de vizitare și tururi care susțin comunitățile, producătorii și micile afaceri locale. Ecoturismul nu înseamnă doar promovare, ci și management, educație, conservare și cooperare. Astfel, România ar putea transforma ecodestinațiile în exemple vii de dezvoltare locală responsabilă.
Gyorgy Leonard este manager al ecodestinației Băile Tușnad și Împrejurimile.
● Cristina Ana ILIESCU
Colinele Transilvaniei, peisaj cultural medieval
Colinele Transilvaniei păstrează unul dintre cele mai coerente peisaje culturale medievale încă locuite din Europa. Nu vorbim despre un singur monument sau un decor muzeal, ci despre un teritoriu întreg, cu sate săsești, biserici fortificate, livezi, fînețe, pășuni cu arbori seculari și păduri. Cele aproximativ 60 de biserici fortificate și cinci situri UNESCO sînt reperele cele mai vizibile, dar autenticitatea vine din multiculturalitatea seculară și din legătura dintre arhitectură, natură și modul de viață, păstrată de peste 800 de ani. Oamenii locuiesc aici, lucrează pămîntul și duc mai departe povești, rețete și obiceiuri.
Biodiversitatea este asociată vieții tradiționale, nu unei naturi separate de oameni, iar destinația se descoperă lent, din sat în sat, pe jos, cu bicicleta sau prin soluții precum UNESCO Bus. Viscri surprinde prin comunitatea care se reinventează, Biertanul prin biserica fortificată UNESCO și satul între vii, livezi și coline, iar Saschiz prin biserica fortificată, cetatea țărănească și traseele Via Transilvanica și poteca ADEPT leagă sate, biserici, puncte gastronomice și producători, iar Mocănița de pe Valea Hîrtibaciului încîntă vizitatorii.
Locul se descoperă și prin cei care îl pot povesti din experiență, precum Lavinia Schuster, de la Bio Moșna, Alexandra de la Belalma Rural sau ghizii locali. La masă, locul se regăsește în lichiu sau hencleș, desertul săsesc care vorbește despre conviețuire, sezonalitate și memorie culinară.
Un asemenea peisaj cultural viu nu se păstrează însă de la sine. Cu o politică națională coerentă și finanțare multianuală, inițiativele punctuale ar putea deveni servicii stabile: întreținerea celor peste 500 km de trasee, siguranță și interpretare de calitate, ghizi locali, sprijin pentru micile afaceri, mobilitate sustenabilă între sate și susținerea gospodăririi tradiționale. Ecoturismul ar trebui tratat ca infrastructură de dezvoltare locală. România ar cîștiga șederi mai lungi, venituri distribuite în comunități și motive economice pentru păstrarea patrimoniului natural și cultural.
Cristina Ana Iliescu este manager al ecodestinației Colinele Transilvaniei.
● Edita Agneta POP
Eco Maramureș. Taina vie a munților
Maramureșul cunoscut al porților, bisericilor de lemn și satelor tradiționale dezvăluie o dimensiune mai puțin văzută: natura care a făcut posibil acest mod de viață. Munții Gutîi, pădurile, fînețele, livezile și apele formează un peisaj cultural în care omul și natura au evoluat împreună. Aceasta este „taina vie a munților Gutîi”: legătura pe care nu o descoperi privind Maramureșul din mașină. Trebuie să mergi prin fînețe și sate, să urci spre Creasta Cocoșului, să vezi oamenii cosind sau lucrînd lemnul și să stai de vorbă cu ei. Dintr-o conversație afli cum se trăiește aici. Așa înțelegi că peisajul este rezultatul unei relații vechi dintre oameni și loc. Iar „vie” este esențial: aici, tradiția este încă trăită.
Breb este unul dintre locurile în care această legătură poate fi înțeleasă, tocmai pentru că nu este un sat-muzeu, ci un sat viu, parte din prezent. O altă experiență este Povestea Fînului, care îi apropie pe vizitatori de viața locului. O plimbare prin fînețe, printre clăi și oameni la coasă, îți povestește poate mai bine decît orice muzeu despre relația dintre comunitate și peisaj. Mulți lucrează lemnul, țes, cos sau duc mai departe meșteșuguri de familie. Pivele și vîltorile continuă să funcționeze pentru că sînt folosite firesc. La masă, această lume se regăsește în mămăliga cu brînză și jumări.
Dar tocmai pentru că această lume este încă vie, păstrarea ei nu poate fi desprinsă de felul în care se dezvoltă destinația. O asumare strategică a dezvoltării și finanțării ecoturismului în România ne-ar permite să transformăm resurse locale în experiențe turistice de calitate și venituri pentru comunități. Am putea avea trasee întreținute și interpretate, soluții de mobilitate prietenoase cu mediul și ghizi locali, alături de programe educative și activități cu meșteri, gospodari și producători. Dar, poate cel mai important, am putea investi în ceea ce nu se reconstruiește ușor după ce s-a pierdut: peisajul rural, fînețele, arhitectura tradițională, biodiversitatea și cunoașterea locală. Ecoturismul înseamnă să aducem turiști în natură și, foarte important, prezența lor să contribuie la păstrarea locului pe care îl descoperă.
Edita Agneta Pop este manager al ecodestinației Eco Maramureș.
● Paul IACOBAȘ
Pădurea Craiului, capitala outdoor
Pădurea Craiului are argumentele unei adevărate capitale de outdoor a României. Pe un teritoriu restrîns, concentrează o ofertă diversă de activități: rafting și caiac pe Crișul Repede, via ferrata și escaladă, speoturism, drumeții, cicloturism și alergare montană. O completează patru peșteri turistice și infrastructura creată cu ghizi și antreprenori locali. În plus, aventura nu există separat de comunități, ci într-un peisaj locuit, cu sate, meșteșuguri și gastronomie locală.
Peștera Meziad spune povestea reliefului carstic și a locuirii preistorice. Relieful poate fi descoperit și pe via ferrata, cu un ghid specializat. În Rezervația Defileul Crișului Repede, rîul, stîncile, pădurile și traseele de aventură coexistă într-un spațiu accesibil celor cu experiență și familiilor. Povestea comunității se vede în atelierul Mariei Poli, meșter olar din Vadu Crișului, unde ceramica albă păstrează un meșteșug transmis între generații. Gastronomia completează experiența prin diversitatea de plăcinte, alături de telemea, slănină, ceapă și un strop de pălincă de Bihor.
Diversitatea există deja. Următorul pas este ca aceste experiențe să fie mai bine legate între ele și susținute pe termen lung. Un sprijin predictibil pentru ecoturism ar permite extinderea traseelor și centrelor de vizitare, transport public și programe de interpretare a patrimoniului. Ar accelera colaborarea dintre actorii locali, astfel încît serviciile să devină experiențe integrate, reunind cazarea, activitățile outdoor, gastronomia, meșteșugurile și patrimoniul cultural. Vizitatorii ar petrece astfel mai mult timp în destinație, iar beneficiile economice s-ar distribui mai bine în comunitate.
Mai important, un asemenea sprijin ar permite trecerea la un turism regenerativ, care contribuie la conservarea naturii și patrimoniului cultural și la bunăstarea comunităților. Succesul s-ar măsura nu doar prin numărul de vizitatori, ci și prin impactul pozitiv pentru oameni și natură.
Paul Iacobaș este manager al ecodestinației Pădurea Craiului.
● Maricica CAZIMIRCIUC
Țara Dornelor. Verde intens de Bucovina
Singura ecodestinație din Bucovina, înconjurată de patru masive montane: Călimani, Suhard, Giumalău și Bistriței. Identitatea noastră verde este un spațiu de explorat la pas, pe cei 400 km de trasee montane marcate și pe potecile tematice din tinovurile Poiana Stampei și Șaru Dornei, călare sau pe bicicletă, pe cele șapte trasee de cicloturism ori în Bike Park-ul de pe Pîrtia Veverița din Vatra Dornei, sau prin easy-rafting pe rîul Bistrița.
Țara Dornelor se descoperă și prin povești locale. Aici ai putea admira peste 600 de case pictate din Ciocănești, porțiuni din Via Transilvanica și te-ai putea lăsa purtat de „Tur de Watra”, prin istoria stațiunii Vatra Dornei, unde Cazinoul Băilor a renăscut ca centru muzeal. Experiența înseamnă și tihnă, de la bazele de tratament balneo din Vatra Dornei la Centrul Spa din Dorna Candrenilor, unde bazinul cu sare de la Cacica ne leagă de istoria Bucovinei. În Parcul Național Călimani, Rezervația Geologică 12 Apostoli păstrează formațiuni stîncoase cu chipuri omenești sculptate de vreme, învăluite în legende vulcanice.
La Ciocănești, Marilena Niculiță, muzeograf la Muzeul Ouălor Încondeiate și Muzeul Etnografic, dă viață patrimoniului viu al comunei. Încondeiază de la 9 ani, moștenind meșteșugul de la mătușa ei. Tot aici, ciorba ciocăneșteană, creată în 2018 la Mănăstirea Botoș, este varianta montană a ciorbei rădăuțene, pregătită cu păstrăv afumat, hribi și smîntînă bucovineană. Turul „Tradiții și gust pe ruta Ciocănești-Cîrlibaba” leagă muzeele și casele pictate de Piatra Țibăului și de această experiență culinară.
Bogăția acestor experiențe are și o altă miză: accesibilitatea lor pentru categorii cît mai diverse de vizitatori. O asumare strategică a dezvoltării și finanțării ecoturismului ne-ar permite să adaptăm infrastructura de vizitare pentru persoane cu dizabilități, să formăm ghizi specializați în turism experiențial și de refacere, inclusiv retreat-uri tematice și foraging, să menținem și să extindem traseele din ariile protejate și să promovăm internațional ecoturismul românesc ca produs premium de sănătate și reconectare cu natura.
Maricica Cazimirciuc este manager al ecodestinației Țara Dornelor.
● Anca RUSU
Țara Hațegului, tărîmul istoriei vii
Noi spunem că în Țara Hațegului calci pe istorie, la propriu. Este, probabil, teritoriul din România cu cele mai multe obiective naturale, culturale și istorice pe metru pătrat și o zonă a premierelor: primul parc național din țară, Parcul Național Retezat (1935), prima rezervație de zimbri, Hațeg-Slivuț (1958), și primul geoparc internațional UNESCO din România (2015).
O călătorie aici este o călătorie în timp. Vei descoperi lumi dispărute acum 70 de milioane de ani, vei sta față în față cu dinozauri în mărime naturală, unici în lume, vei explora vulcani și urme ale unei mări dispărute. Vei vedea peisaje și lacuri glaciare, urmele romanilor la Sarmizegetusa Ulpia Traiana și primele lăcașuri creștine, între care Biserica Densuș. Fără să ratezi virșlii de Sălaș și un deț de vinars din prune de Răchitova.
Ca să înțelegi acest imens muzeu în aer liber, trebuie să ajungi în Retezat, la Casa vulcanilor și la Fundătura Ponorului. Merită să mergi și la Rîușor și să vezi cum a schimbat Ioan Moldovan (Bill) fața locului sau să guști gulașul baronului Nopcsa, la punctul gastronomic al lui Arturo Munoz, un spaniol îndrăgostit de România, care și-a gîndit meniul pornind de la povestea descoperitorului dinozaurilor de pe Insula Hațeg.
Un teritoriu cu o asemenea densitate de povești și de resurse are însă nevoie de continuitate pentru a deveni o destinație coerentă, construită pe termen lung. Țara Hațegului are nevoie de mai mulți experți și de finanțare constantă pentru dezvoltare, promovare și susținerea partenerilor publici și privați. Finanțarea ar putea susține evenimente și programe educaționale, pachete de ecoturism premium, conservare și management sustenabil, centre de vizitare digitalizate, trasee întreținute, arhitectura locală, monitorizarea turistică și promovarea.
În acest context, ne-am asumat un proiect care să spună coerent povestea Țării Hațegului, cu elementul ei de unicitate: dinozaurii care trăiau pe Insula Hațeg. Ne dorim un centru major de edutainment, vizitabil 365 de zile pe an, așa cum nu mai există în România.
Anca Rusu este manager al ecodestinației Țara Hațegului.
● Geanina FEDELEȘ
Ținutul Zimbrului. Legende în libertate
Ținutul Zimbrului este o combinație unică de peisaje care au scris literatură, o aglomerare monastică renumită drept a doua din Europa, după Muntele Athos, și mamifere dispărute care astăzi pășesc libere prin pădurile Moldovei. Aici, timpul capătă uneori o dimensiune sacră.
Încercăm să spunem povestea acestui pămînt, dar e dificil să vorbești după Creangă sau Vlahuță. De aceea alegem imagini, produse locale, meșteșuguri, eco-brunch-uri și chiar sunete. Sloganul nostru, „Trăind legenda”, trimite la legenda întemeierii Moldovei și la autenticitatea regiunii, descoperită la pas.
Centrul de vizitare al Parcului Natural Vînători-Neamț este un loc de descoperire a Ținutului. Bison Safari te aduce la cîteva zeci de metri de cel mai mare mamifer terestru al Europei. Iar dacă întîlnirea cu zimbrii nu ți-a oprit respirația, Lacul Cuejdel sigur o va face.
La fel de importanți sînt oamenii. Ionela Lungu este un meșter care a promovat Ținutul cu farmec, talent și inteligență sclipitoare înainte să înțelegem ce înseamnă promovare turistică. Gastronomia face parte din aceeași poveste. Dana Afetelor a introdus alivanca, desert tradițional moldovenesc, în meniul pensiunii sale. O găsești și la brunch-urile noastre, după rețete din bunici. Uneori, trebuie să ai aceste locuri în ADN ca să reușești să le povestești.
Dincolo de experiențele pe care le construim deja, ne gîndim și la ce ar putea întări destinația pe termen lung. Ne dorim refacerea grădinii zoologice. Pentru mine însă, investițiile în oameni aduc cele mai mari beneficii. Aș investi în meșteri ca Ionela, ghizi, gazde și producători locali, pentru dezvoltarea afacerilor mici. Cred că o destinație de ecoturism nu se construiește doar din infrastructură, ci din oameni care aleg să rămînă și să trăiască din ce știu să facă cel mai bine.
Geanina Fedeleș este manager al ecodestinației Ținutul Zimbrului.
Credit foto 1 Colinele Transilvaniei: M. Moiceanu
Foto 2: Țara Hațegului
