Mai conectați ca niciodată, mai neîncrezători ca oricînd

Raportul Digital News 2026 realizat de Institutul Reuters pentru Studiul Jurnalismului arată că rețelele sociale și platformele video au devenit principala sursă de informare la nivel mondial, în timp ce încrederea în știri continuă să scadă. Potrivit raportului, schimbările tehnologice nu modifică doar modul în care oamenii consumă informația, ci și relația lor cu adevărul, autoritatea și încrederea. Pentru prima dată de cînd este realizată această cercetare, rețelele sociale și platformele video au depășit atît televiziunea, cît și site-urile publicațiilor de știri ca principală sursă de informare la nivel mondial. În același timp însă, încrederea în știri a coborît la cel mai redus nivel înregistrat de la începutul măsurătorilor, iar interesul pentru actualitate continuă să scadă în numeroase state.

O lume mai nesigură, un consumator de știri mai anxios

Raportul Reuters apare într-un context global marcat de instabilitate geopolitică, conflicte armate, tensiuni comerciale, accelerarea dezvoltării Inteligenței Artificiale și efecte tot mai vizibile ale schimbărilor climatice. În fața acestor transformări, oamenii caută explicații și repere, însă se confruntă simultan cu un flux informațional permanent, care le ocupă o parte semnificativă din timpul petrecut online.

Mass-media concurează astăzi pentru cîteva ore de atenție zilnică petrecute pe smartphone-uri, iar această competiție se desfășoară într-un mediu în care granița dintre informație, divertisment și opinie devine din ce în ce mai greu de delimitat. Rezultatul este apariția unui paradox pe care raportul îl surprinde foarte clar. În timp ce accesul la informație nu a fost niciodată mai simplu și mai rapid, tot mai mulți oameni declară că se simt copleșiți de cantitatea de știri, aleg să evite actualitatea sau dezvoltă o atitudine cinică față de instituțiile care o produc.

Poate cea mai importantă concluzie a raportului este ceea ce autorii numesc „platformizarea” consumului de știri. În ultimii ani, publicațiile și televiziunile au investit masiv în propriile site-uri și aplicații, încercînd să își păstreze relația directă cu publicul. Totuși, comportamentul utilizatorilor a evoluat într-o direcție diferită. Astăzi, majoritatea oamenilor nu mai pornesc în căutarea unei publicații pentru a afla ce se întîmplă în lume, ci descoperă informația în interiorul platformelor pe care le folosesc deja pentru comunicare și divertisment. Astfel, rețelele sociale și platformele video au devenit noua poartă de intrare către actualitate. Publicul nu mai intră pe site-ul unei redacții pentru a citi o știre, ci întîlnește acea știre în fluxul său de Facebook, Instagram, TikTok sau YouTube, alături de videoclipuri amuzante, fotografii de vacanță și mesaje de la prieteni.

O schimbare cu consecințe uriașe: distribuția informației nu mai este controlată de organizațiile media, ci de algoritmii platformelor.

De la text la video: schimbarea limbajului jurnalistic

Raportul confirmă și o altă transformare profundă: publicul preferă tot mai mult să privească știrile decît să le citească. La nivel global, 77% din respondenți urmăresc săptămînal știri video online, iar în aproape toate țările analizate consumul de știri video îl depășește pe cel al jurnalelor televizate tradiționale. Fenomenul nu reprezintă doar o schimbare de suport, ci și o schimbare de limbaj. Video-ul favorizează ritmul rapid, emoția, personalizarea și povestea spusă prin intermediul unei persoane recognoscibile.

În acest context, jurnalismul bazat pe text și analiză aprofundată se confruntă cu o provocare majoră: aceea de a mai rămîne relevant într-un mediu construit în jurul atenției fragmentate. Mai mult, creșterea consumului video nu se produce pe platformele deținute de organizațiile media, ci aproape exclusiv pe platforme externe, ceea ce înseamnă că instituțiile jurnalistice pierd simultan controlul asupra distribuției și asupra veniturilor generate de conținut.

Una dintre cele mai interesante concluzii ale raportului privește rolul creatorilor de conținut. Aproape jumătate dintre respondenți declară că obțin cel puțin o parte din informațiile lor de la influencer-i, comentatori independenți sau creatori specializați în știri. Aceștia sînt percepuți drept mai autentici, mai accesibili și mai ușor de înțeles decît instituțiile media tradiționale. Fenomenul nu înseamnă însă sfîrșitul presei clasice. Datele arată că majoritatea utilizatorilor nu înlocuiesc presa cu influencer-ii, ci le consumă în paralel. Creatorii de conținut completează experiența informațională, oferind explicații, interpretări și contexte pe care publicul le percepe ca fiind mai apropiate de propriile preocupări.

Situația din România

Potrivit raportului, 32% din respondenții din România spun că urmăresc creatori de conținut pentru a se informa despre evenimentele curente. Clasamentul celor mai utilizate platforme pentru consumul de știri în România este dominat de Facebook (56% pentru știri și 75% utilizare generală); YouTube (34% pentru știri și 67% utilizare generală); WhatsApp (28% pentru știri și 75% utilizare generală); TikTok (26% pentru știri și 48% utilizare generală); Instagram (18% pentru știri și 41% utilizare generală).

Potrivit aceleiași analize, piața de publicitate media din România a atins în 2025 un nivel record: 847 de milioane de euro, fără a include publicitatea politică și campaniile exclusiv online. În paralel, partidele politice au cheltuit 22,7 milioane de euro din fondurile publice alocate pentru „media și propagandă”. O parte importantă din aceste sume a fost direcționată către trusturi media, prin contracte care au ridicat semne de întrebare privind transparența și independența editorială.

Există însă și o evoluție pozitivă: persoanele fizice și companiile au donat aproximativ 4,5 milioane de euro pentru susținerea presei independente, semn că o parte a publicului este dispusă să contribuie financiar la menținerea unui jurnalism autonom și credibil.

Inteligența Artificială începe să schimbe accesul la informație

Dacă rețelele sociale au redefinit distribuția știrilor, Inteligența Artificială ar putea redefini modul în care acestea sînt consumate. Utilizarea chatbot-urilor pentru informare este încă redusă comparativ cu alte forme de consum media, însă creșterea este rapidă, în special în rîndul tinerilor. Interesant este faptul că utilizatorii nu caută doar răspunsuri rapide, ci apreciază posibilitatea de a pune întrebări suplimentare și de a primi explicații adaptate propriilor nelămuriri. În loc să citească un articol cap-coadă, utilizatorul poate cere clarificări, context istoric sau explicații suplimentare, transformînd procesul informării într-un dialog.

Încrederea în știri continuă să se erodeze

Însă cea mai îngrijorătoare concluzie a raportului este legată de încrederea în presă. La nivel global, doar 37% din respondenți afirmă că au încredere în știri, iar tendința este descendentă în majoritatea piețelor analizate. Această scădere nu poate fi explicată exclusiv prin greșelile presei. Ea reflectă și o criză mai largă a încrederii în instituții, lideri politici și autorități. Cu toate acestea, schimbarea modului de consum contribuie la amplificarea fenomenului.

Pe măsură ce tot mai mulți oameni își iau informațiile din surse dispersate, prin intermediul platformelor sociale, devine mai dificil să distingă între jurnalism profesionist, opinie, propagandă și conținut creat pentru a genera reacții emoționale. Nu este întîmplător faptul că, în paralel cu scăderea încrederii, cresc și temerile legate de dezinformare: aproape două treimi dintre respondenți consideră că știrile false reprezintă o problemă serioasă, însă continuă să folosească platformele unde acestea circulă cel mai ușor.

Raportul oferă totuși și motive de optimism. În ciuda criticilor adresate presei și a scăderii încrederii generale, majoritatea oamenilor continuă să considere că imparțialitatea este o valoare importantă. Aproape jumătate dintre respondenți preferă știri care nu favorizează nici o tabără politică și cred că acest tip de jurnalism este benefic pentru societate. Raportul Digital News 2026 nu descrie moartea jurnalismului, ci transformarea sa accelerată într-un mediu dominat de platforme, algoritmi, videoclipuri și Inteligență Artificială. Problema fundamentală nu este că oamenii nu mai vor informație, ci că o consumă în moduri radical diferite față de acum un deceniu.

Pentru organizațiile media, provocarea nu constă doar în adaptarea la noile tehnologii, ci și în reconstruirea unei relații de încredere cu un public care se simte simultan mai conectat la lume și mai nesigur în privința adevărului.

Credit foto: Wikimedia Commons