Cît spirit liberal a mai rămas în societatea românească? Dacă privim cifrele unor sondaje de opinie publicat recent putem spune că am ajuns să avem foarte puțini români cu atitudine antreprenorială și liberală. Cînd spun gîndire liberală nu mă gîndesc strict la termenul politic, ci la cel general care arată apetitul pentru profesii liberale, pentru antreprenoriat și o gîndire care susține economia liberă.
Dacă am întreba 100 de antreprenori ce îi caracterizează și ce valori îi fac să meargă înainte în lumea afacerilor, 99 dintre ei ar spune că pentru a fi întreprinzător este nevoie să ai o gîndire pozitivă (antreprenorii sînt obligați să fie optimiști), că trebuie să continue în afaceri chiar dacă au avut un prim insucces și, în general, că trebuie să nu cedeze în fața greutăților de tot felul de care se vor lovi.
Un sondaj INSCOP Research arată că procentaje extrem de mari de cetățeni români sînt la polul opus pentru o atitudine liberală. Adică aproape jumătate din cei care au răspuns sondajului cred că statul are o parte importantă de vină pentru situația lor actuală, tot aproape jumătate cred că oamenii care reușesc în România nu sînt cei mai capabili, ci cei mai conectați, 38% sînt de părere că alții au fost ajutați pe nedrept, în timp ce ei au fost ignorați, și mai mult de jumătate cred că succesul unora este rezultatul unui sistem corupt sau nedrept.
Suferim de o formă de frustrare națională? Ar trebui să răspundă specialiștii. Ceea ce, însă, ne arată sondajul de opinie este că mai mult de jumătate din respondenți au o gîndire nu doar defetistă, ci la polul opus față de valorile antreprenoriale. Statul este de vină pentru situația în care se află el, cetățeanul, succesul în România nu este dat de propriile abilități și talent, ci de conexiunile pe care le au oamenii și este rezultatul unui sistem corupt.
Este clar că nu toți antreprenorii români sînt fără pată, că unii dintre ei au făcut compromisuri majore, că alții și-au construit afacerile cu bani de la stat sau cu prietenii politice. Dar numărul acestora este mai mic decît cel al întreprinzătorilor anonimi, care nu apar în mass-media, dar care își dezvoltă afacerile sau pur și simplu le păstrează pe linia de plutire. Sînt antreprenori care și-au început afacerea în România și au extins-o în Europa sau peste Ocean și sînt întreprinzători care au evitat obsesiv să participe la licitații pe bani publici tocmai pentru a evita orice suspiciune de corupție.
Nu doar mentalitatea liberală s-a subțiat, ci și clasa de mijloc. Reperele acesteia sînt încrederea în forțele proprii, profesionalism și o asumare a greșelilor. Primul pas spre progres este asumarea propriilor erori. Nu poți să dai la nesfîrșit vina pe stat, pe sistemul PCR (pile, cunoștințe, relații) sau pe o prezumtivă nedreptate care te-ar viza. Specialiștii care formează clasa de mijloc învață din înfrîngeri și nu se entuziasmează exagerat la victorii.
Subțierea valorilor liberale nu este doar o analiză de manual. Fenomenul are implicații în viața de zi cu zi. Și iată cum constatăm că tot mai mulți tineri își doresc un loc călduț într-un job la stat. Ei caută relația, prietenul, ruda care să îi angajeze la primărie, la consiliu județean, la o autoritate de reglementare, la un o agenție de stat sau la vreo instituție publică. Tot mai puțini tineri își doresc să intre în antreprenoriat, tot mai puțini tineri vor să lucreze în sectorul privat, pentru că se tem că performanțele cerute în aceste companii îi obligă să iasă din zona de confort.
În general, în ultimii ani, cînd angajările au devenit tot mai numeroase și salariile au crescut constant, locurile de muncă la stat s-au transformat într-o țintă. De altfel, reprezentanții companiilor private au reclamat concurența neloială pe piața muncii pe care o fac companiile de stat firmelor private.
Ceva se întîmplă în straturile sociale ale României. Un alt sondaj INSCOP Research arată că două treimi dintre respondenți cred că Nicolae Ceaușescu a fost un președinte bun pentru țară. Nu este nostalgie, ci de-a dreptul idolatrie.
Se poate vorbi în ultimii 35 de ani despre ani complicați de criză sau cu inflație mare, există în România o zonă măcinată de corupție, de inegalități sociale, de servicii publice de calitate slabă și poate fi reproșată lipsa investițiilor publice semnificative. Toate acestea sînt reale, dar se trece prea ușor cu vederea că România a crescut vizibil în ultimiidouăzeci de ani, a făcut atît progrese statistice, dar și în realitate. În foarte multe domenii, România a redus decalajele față de media europeană.
De aceea, pesimismul social și atașamentul față de perioada comunistă nu sînt doar de neînțeles, nu sînt doar un motiv de perplexitate, ci sînt cel mai îngrijorător semnal care vine din societatea românească. Un semnal care ne arată că valorile sociale, culturale sau economice sînt profund degradate. Am auzit de sute de ori ideea că astfel de situații trebuie tratate cu educație. Este deja un loc comun. Dar în acest moment este nevoie de mai mult decît educație. Este nevoie de acțiune concretă.
Constantin Rudnițchi este analist financiar.
Credit foto: Wikimedia Commons
