Foarte probabil, strategii politici care au gîndit formula actuală de guvernare au zilele astea ceva regrete. Barometrul lunar al INSCOP arată că AUR, principala formațiune de opoziție, a ajuns la 40% intenții de vot. Sigur că AUR e neserios, populist și fără idei clare privind ieșirea țării din situația actuală. Acuzațiile la adresa globalismului sau cine știe ce altă sperietoare împrumutată de pe Internet sînt cel mult amuzante, dar nu conțin soluții specifice pentru a evita intrarea României în incapacitate de plată.
Principalul motiv pentru care AUR a ajuns cel mai mare partid al țării stă în absența oricărei alte variante credibile de opoziție. Sigur că mai sînt vreo două clone amuzante ale AUR, însă amintitul sondaj e dovada că nici una dintre ele nu e cu adevărat credibilă. Mai ales în condițiile în care populația vede că, la nici un an de la parlamentare, POT și SOS sînt în pericol real să rămînă fără senatori și deputați, care aleg unul după altul „independența” (de fapt, se pun oportunist la dispoziția oricui are nevoie de votul lor în schimbul unor beneficii minore).
Presupunînd că ești un cetățean oarecare care crede în norme democratice și stat de drept, dar nu e de acord cu salata de reforme și retorică a actualei administrații, nu ai, pur și simplu, variantă la actuala coaliție. Singura alternativă democratică din lista de partide care apare în sondajul INSCOP este SENS. Însă și acest mic reprezentant al stîngii e mai degrabă în scădere – probabil și din cauza faptului că oamenii simt că nu poate influența cu adevărat lucrurile.
Guvernul și-a angajat răspunderea pe un prim pachet de măsuri de reformă care include o creștere de taxe și o reducere de beneficii pentru largi categorii de populație. O să las economiștii să ne lămurească cît de eficient este buchețelul de pedepse aplicat de cabinetul Bolojan românilor și o să remarc doar că senzația generală e că vîrfurile administrației românești încă nu pricep că e foarte frustrant pentru cetățeni să citească zilnic despre cum măsurile guvernamentale încă nu ajung la sursele risipei. Altfel spus, Guvernul toarnă mai multă apă într-un recipient ale cărui găuri nu sînt astupate, în speranța ridicolă că va reuși să echilibreze nivelul lichidului din găleata bugetară.
În treacăt fie zis, nu numai sinecurile, pensiile speciale sau cheltuielile pentru proiecte de orgoliu cum sînt stadioanele sînt protejate de actualul guvern, ci și surse de venit din zona privată. Un exemplu foarte vizibil este cel al industriei pariurilor care continuă să fie la adăpost, cu complicitatea unor organizații de presă direct interesate de banii produși de acest sector. Bani adunați cinic cu prețul transformării unor indivizi, altminteri productivi, în legume dependente de dopamina păcănelelor. Argumentul cel mai des întîlnit e acela al încasărilor (mici, dacă le raportăm la volume), însă el nu e completat niciodată cu costurile sociale rezultate din familii și cariere distruse. Sînt sigur că un astfel de calcul ar ieși pe minus. Un minus ce nu poate fi compensat de bucuria unor meciuri de fotbal transmise pe canale TV obscure.
Cercetarea INSCOP mai arată ceva: oamenii știu cine este vinovatul pentru situația actuală. Pentru prima oară în istorie vedem un PSD la 13% – un scor care l-ar face pe Ion Iliescu să cheme minerii împotriva domnilor Ciolacu și Grindeanu. Foarte probabil, adversarii politici ai PSD se bucură, însă în absența unei alternative, cifra aceea nu face decît să sublinieze pericolul în care se află întreaga mișcare pro-democratică românească. Țara are nevoie de un partid de stînga credibil și capabil să participe la guvernare sau să își asume o opoziție viguroasă. PSD-ul condus azi de Sorin Grindeanu seamănă mult cu o muscă izbindu-se repetat de o fereastră în încercarea de a scăpa din cameră. Aproape îi auzi bîzîitul enervant și ești tentat să o plesnești cu un plici pentru a-i curma chinurile și a restabili liniștea. Soluția pliciului e greșită, iar rezolvarea problemei stă doar în mîinile membrilor PSD care trebuie să se întoarcă la buna tradiție a partidului de a-i pedepsi drastic pe cei care pierd alegeri. Fie asta, fie să emigreze în masă la SENS și să o ia de la început.
România poate trăi liniștită fără oricare dintre partidele din actualul arc guvernamental, însă nu poate trăi fără partide responsabile. Or, aici avem un deficit cel puțin egal cu acela pe care se chinuie să îl reducă încruntatul nostru premier. Altminteri, viitorul va fi de AUR, dar în nici un caz strălucitor.
.jpg)
.jpg)
