Cuvinte Nepotrivite

Apariția sa bruscă în presă, în medii orășenești, în legătură cu jocurile de noroc și cu practicile gazetărești imorale, pare totuși să indice o inovație semantică aparținînd chiar acelei epoci, un fenomen de „modă lingvistică”.

La aceeași sferă se activități se referă o altă atestare de epocă, atribuită unui personaj din interiorul lumii jocurilor de noroc: „E «ciubucarul». Un om care n-are nici o ocupaţie.

Substantivul dronă este unul dintre termenii foarte prezenți în știrile din ultimii ani și mai ales din ultimele săptămîni, dar care nu a fost încă inclus în majoritatea dicționarelor noastre generale.

Tiribomba ilustrează foarte bine rețeta mai veche a succesului, din epoca de dinaintea Internetului.

De ce ar avea ochi și sprîncene vorbele sau situațiile al căror adevăr este evident, în ciuda încercărilor de ascundere?

Forma feminină sufleta poate fi considerată o simplă ciudățenie lingvistică, o creație ludică ad-hoc, dintre cele rar sau deloc înregistrate de dicționare.

Ziarele centrale dădeau totuși tonul incriminărilor, opunînd animalitatea hîrciogilor unui ideal al cetățeanului normal, corect, rațional.

Cuvîntul cincinal este puternic marcat de amprenta epocii, pe care o însoțea obsesiv atunci și o evocă inevitabil acum.

Purismul tradiționalist al neaoșismelor – mai puțin articulat, dar reflectat în atitudini și practici ale scrisului – evita neologismul și prefera fondul lexical vechi și popular, indiferent de origine.

Termenul nu mai pare marcat de proveniența sa argotică, fiind folosit fără rezerve în presă, ca simplu colocvialism.

Mi se pare că, între cele două variante, româna ar trebui să prefere forma feminicid, care este mai transparentă, asociind imediat cuvîntul cu feminin, feminitate, feminism, feminizare etc.

Un cuvînt a cărui istorie (recentă) se poate reconstitui cu destulă ușurință este colocvialul găselniță.

De-a dreptul șocante – pentru că par să se adreseze tuturor privitorilor, inclusiv celor mai blînzi și inocenți – sînt panourile uriașe cu îndemnul „Dă o gheară ca o fiară!”.

Din punct de vedere biologic, greierele și cicada sînt insecte din familii diferite; au în comun producerea de sunete, chiar dacă și acestea sînt destul de neasemănătoare.

Într-o posibilă culegere de clișee și formule aluzive efemere, foarte populare la un moment dat, pentru a intra apoi în uitare, ar trebui să intre și sintagma poet Basma.

Substantivul dioramă a circulat și în varianta neutră dioram – preferată probabil de cei care îl adaptau raportîndu-l la genul etimonului francez.

Dacă admitem că bioram e același lucru cu bioramă, lucrurile devin ceva mai clare, dar nu datorită dicționarelor curente, în care nici această formă nu este cuprinsă.

O sursă suplimentară de umor e acumularea mai multor greșeli (cît mai aberante) în aceeași frază: „Cercetătorii au aflat de ce fugem de dezbatere: pentru că nu ştiem destule cuvînturi.”

Interesantă este asocierea semantică dintre ideea de mulțime și valoarea depreciativă.

Argotismul harneală a căpătat o mare vizibilitate în ultimele săptămîni, după ce a fost folosit de gazda unei dezbateri online pentru a caracteriza atitudinea candidatului neprezentat.

Spre sfîrșitul secolului, sandwich-ul era deja o realitate a vieții cotidiene urbane.

Dicționarele noastre mai noi nu înregistrează totdeauna sensul „zvon”, care a ieșit din uz, dar acesta e de găsit în texte.

Dezbaterile electorale din ultimele zile readuc în discuție mari teme ale retoricii și ne amintesc de importanța limbajului.

O schimbare profundă: cu inima în dinți a fost înțeleasă de mulți vorbitori ca o expresie a angoasei, nu a îndrăznelii.

În limbajul popular urban se răspîndise – pentru același tip de relație, cu toate nuanțele și gradele de apropiere posibile – și forma simpatiu.

Quid pro quo și quiproquo sînt strîns legate prin origine și foarte asemănătoare prin formă, dar diferă prin sens.

Sintagma din jurul lumii începe să fie folosită cu sensul „din întreaga lume” de-abia după 1990.

La rîndul său, verbul a produs un nume de agent – sifonar, „delator, informator”– sinonim cu argoticul sifon.

Cel mai mult pare să circule o expresie (neînregistrată de dicționare) care ilustrează ideea de potrivire – tanda pe manda.

Treptat, aparițiile sintagmei a la turca s-au rărit în română; a supraviețuit mai ales dezvoltarea sa glumeață.

Strategia retorică de afirmare a evidenței și a simplității pentru a impune o poziție în fața adversarilor e veche.

Iorgu Iordan considera că zicala a prins vulpea rană pornește probabil de la stereotipul vulpii ca animal viclean.

Şuetă, cu evoluția sa semantică surprinzătoare, demonstrează încă o dată rolul jocurilor de noroc în creativitatea limbajului colocvial.

A da un banc înseamnă a face pe bancherul; s-a spus apoi a da un banc de vorbă cu înţelesul de «a sta la taifas».

Din acest punct de vedere, și varianta ierbivor poate fi considerată o adaptare.

Confuzia dintre grupul social și grupul sanitar a fost înlesnită nu doar de asemănarea dintre cuvinte, ci și de parțiala suprapunere a spațiilor.

Terminologia preluată inițial prin intermediar a fost ulterior împrumutată direct, mai ales din franceză.

Cea mai cunoscută este a da chix, cu sensul „a greși, a eșua”, în care chix, împrumut din germană (Kicks).

Noua ediție a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM3, 2021) a introdus în lista sa de cuvinte substantivul feminin rectoră, cu indicația „rar”.

Expresia nu s-a învechit; în prezent, exemplele sînt chiar mai numeroase și mai variate: „sănătatea mintală a angajaților este în pioneze”

Un Moș antipatic și periculos, din toate punctele de vedere.

Deocamdată dicționarele generale notează, prudent, în dreptul cuvîntului, „etimologie necunoscută