În presa din ultimii ani apar tot mai des două variante ale unui cuvînt de circulație internațională, încă neînregistrat de dicționarele noastre. Se vorbește despre femicid – „țara cu cele mai multe crime îndreptate explicit împotriva femeilor (femicid)” (Gazeta de Sud, 1.06.2013) sau feminicid: „166 de cazuri de feminicid în Peru” (Jurnal bihorean, 29.07.2020); „închisoarea pe viață pentru feminicid” (Libertatea, 11.07.2022). Sensul cuvîntului suferă variații, oscilînd între o definire juridică voit riguroasă, dar cu aplicație mai restrînsă („fenomen care se manifestă prin uciderea selectivă a membrilor unei comunități după criteriul sexului de care aparțin”, Wikipedia) și o accepție curentă, mult mai largă – „uciderea unei femei (adesea ca urmare a violenței domestice)”: „un documentar de Lorena Muñoz analizează feminicidul Mariei Soledad Morales” (sortiraparis.com).
Mai supărătoare decît oscilațiile sensului sînt însă indeciziile formei. În română, cele două variante lexicale au intrat prin împrumut, prin traducerea de texte: femicid în primul rînd din engleză, iar feminicid din limbile romanice, probabil mai ales din franceză și italiană. În engleză circulă mai ales forma femicide, înregistrată de Cambridge Dictionary online și definită ca „ucidere a unei femei sau a femeilor”; în Merriam-Webster online, cuvîntul este explicat ca „ucidere a unei femei sau a unei fete de către un bărbat, pe baza genului”, cu precizarea că forma este atestată cu acest sens din 1976. Varianta feminicide, neinclusă în dicționare, este mult mai rară în uz. În schimb, în franceză se preferă féminicide (față de mult mai rarul fémicide), iar în italiană domină clar forma femminicidio (nu femmicidio, atestat doar sporadic). În spaniolă există ambele forme, dar feminicidio apare aproape de două ori mai des decît femicidio. Raportul statistic între forme se poate verifica pe baza corpusurilor din familia TenTen (din platforma Sketch Engine), care permit și comparația între mai multe limbi. Surprinzător – dar legat, se pare, de dezbateri politice și decizii legislative din America de Sud –, cuvîntul este folosit extrem de des în spaniolă, frecvența sa depășind-o cu mult pe cea din engleză: perechea feminicidio-femicidio are 126.000 de atestări în spaniolă (dintre care 80.162 feminicidio), iar femicide-feminicide are 10.489 atestări în engleză (dintre care 9.335 femicide).
Cele două variante au fost create pornind de la cuvîntul latinesc femina, în formă trunchiată sau aproape integrală, cu ajutorul elementului de compunere provenit din latină, din -cida sau -cidium, după modelul unor forme latine care stau la originea mai multor termeni de origine savantă din limbile moderne. Feminicid (forma care mi se pare net preferabilă) intră astfel într-o serie bogată, reprezentată în română de împrumuturi mai vechi, de obicei din franceză și latină: homicid, paricid, infanticid – sau mai noi, ca genocid. În română, unele denumesc doar actul (genocid), altele – atît actul, ca substantive neutre (homicid, paricid, infanticid), cît și persoana, agentul crimei, ca substantive masculine, mai rar feminine, și ca adjective. Neutrul homicid a fost dublat de un calc fixat în terminologia juridică – omucidere.
Mi se pare că, între cele două variante, româna ar trebui să prefere forma feminicid, care este mai transparentă, asociind imediat cuvîntul cu feminin, feminitate, feminism, feminizare etc. Varianta femicid nu trimite în mod vizibil la seria lexicală de mai sus, evocînd parcă mai curînd un nume de medicament sau de insecticid.
Ar fi bine ca, și în acest caz, româna să preia modelul limbilor romanice. Wikipedia a făcut deja această alegere, folosind termenul feminicid. Din păcate, termenul femicid a fost deja introdus ca atare în legislația Republicii Moldova (mai.gov.md, 31.07.2024): „femicid – act de violență împotriva femeilor, inclusiv fetelor, care presupune decesul victimei, ca urmare a infracțiunii de omor intenționat ori a infracțiunii de vătămare intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, ori a infracțiunii de violență în familie, sau sinuciderea victimei, ca urmare a determinării sau înlesnirii acesteia ori ca urmare a violenței în familie, comise din motive de prejudecată bazate pe gen” (legis.md). În plus, cum bine știm, presiunea transpunerilor automate din engleză e foarte mare. Așa că femicid s-ar putea impune, din păcate, în ciuda recomandărilor lingvistice.
Rodica Zafiu este profesor dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).
