A cere să nu ți se spună un lucru, a întîrzia să afli anumite informații – accesibile, dar nedezirabile, unele care te-ar putea face să simți disconfort sau anxietate, durere sau regret, care ți-ar putea afecta imaginea de sine. Evitarea informației („information avoidance”) se numește acest proces, menit să-ți ofere confort emoțional, pe termen scurt. Exemple ar fi nenumărate, în toate domeniile – a evita vizitele la doctor sau aflarea rezultatelor analizelor, a nu avea un control al finanțelor, a evita viziuni politice neconforme credințelor tale ori, nu în ultimul rînd, a evita întrebări importante sau discuții stînjenitoare cu partenerul de viață.
În articolul „Why we choose to avoid information that’s right in front of us” / „De ce alegem să evităm informația care e chiar în fața noastră”, de pe platforma Psyche, psihologul experimental Jeremy L. Foust încearcă să explice acest mecanism prin investigarea motivelor din care oamenii optează pentru a nu ști ceva și să analizeze consecințele. „Cunoașterea este putere”, se spune deseori, dar cu toate acestea, chiar dacă au pe telefon aplicații care monitorizează starea fizică, valoarea nutrițională a meselor, calitatea somnului și care aduc în timp real cele mai importante știri din lume, din toate domeniile, unii oameni nu doresc să aibă atîta putere și refuză informația. Un studiu citat de articol, publicat în Sage Journals, grupează principalele motive ale evitării informației în trei categorii: pentru a proteja o credință existentă, a evita o acțiune nedorită sau a diminua emoții negative.
Există mai multe tipuri de credințe pe care le dorim protejate, scrie Foust. Spre exemplu, cei care investesc bani aleg să nu afle informații despre o posibilă prăbușire a acțiunilor, pentru a continua să creadă că au ales bine și vor obține profit. Cînd e vorba de o credință personală, despre felul în care merg lucrurile în lume, oamenii sînt tentați să caute surse (ziare, posturi de televiziune, site-uri) aliniate cu preconcepțiile lor. De asemenea, evită veștile noi, cînd nu pot controla situația, cum a fost în cazul pandemiei, cînd, dacă aflai mai multe despre COVID, erai forțat să iei anumite măsuri și să-ți modifici obiceiuri – nu toți au fost dispuși să facă asta. Era mai comod să pretindă că nu știu.
Componenta emoțională a evitării informației este fuga noastră de sentimente nedorite. Iar asta se întîmplă în special în perioadele în care ne simțim deja copleșiți de stări negative. Studiile au arătat că, după zile întregi de experiențe pozitive, sîntem ceva mai deschiși la acest capitol, al cercetării de informații noi. Uneori, evitarea informației vine din faptul că sîntem epuizați de felul în care ea năvălește asupra noastră, pe toate părțile și prin toate rețelele. Așa că nu ne mai dorim decît să luăm o pauză de la rularea nesfîrșită a știrilor. În alte situații, contează mult părerea celorlalți – înclinăm spre a ne informa cu privire la un lucru dacă apropiații ne sfătuiesc să facem asta și le evităm pe altele care nu prezintă interes pentru cei dragi.
Evitarea informației vine cu consecințe și riscuri, chiar dacă, pe termen scurt, aduce ușurare. Poate duce la decizii neinspirate, la ocazii ratate, la neglijarea unor probleme de sănătate care, descoperite la timp, ar fi putut fi tratate cu mai puțin efort. Pe plan global, ea poate genera polarizare politică, imposibilitatea dialogului, poziții extremiste. Acest lucru este dovedit și de prezența pe rețelele sociale: indiferent ce arată realitatea, majoritatea oamenilor aleg să se expună la ceea ce le confirmă credințele deja existente și să fie vehemenți în comentarii și în critica a ceea ce ei consideră a fi „tabăra opusă”.
Uneori, evitarea informației în exces poate fi benefică – a consuma continuu știri negative duce la anxietate și îți afectează liniștea de fiecare zi, de aceea trasarea de limite e necesară. La fel, putem ocoli veștile despre evenimente asupra cărora nu avem nici un control, care nu depind de noi, unde nu putem ajuta. E mai ușor să eviți informații despre fluctuații în prețul imobiliarelor sau valoarea chiriilor, de exemplu, cînd ai deja o casă a ta, ori datele despre politici din alte țări, care nu te afectează direct. Dar, de multe ori, știrile peste care dai au un impact asupra nivelului tău de trai, sănătății ori relațiilor interpersonale – și atunci e util să știi mai multe, să aprofundezi subiectul și să ajuți, acolo unde poți.
Credit foto: Flickr
