Senatul SUA a început să dezbată Legea SAVE America (Safeguard American Voter – SAVE America Act) a președintelui Donald Trump, care ar impune prezentarea unei dovezi de cetățenie pentru a te putea înregistra ca alegător. Pînă acum, discuția s-a concentrat pe implicațiile de partizanat electoral ale proiectului de lege, dar poate că americanii ar trebui să-și pună o întrebare mai importantă: cîți cetățeni sînt dispuși să renunțe la propriul drept de vot pentru a împiedica un non-cetățean să voteze?
Deși Legea SAVE America propune un test suplimentar pentru stabilirea dreptului de vot, adevărul e că toate testele – indiferent cît de precise ar fi – pot greși. Ele pot da rezultate fals pozitive și fals negative, așa cum bine știu oamenii de știință. Testele medicale pot indica o boală atunci cînd ea nu există, sau pot indica absența unei boli la un pacient bolnav. Un test statistic poate determina un cercetător să accepte o ipoteză falsă sau să respingă una adevărată. La fel, un funcționar public poate acorda un beneficiu unui solicitant care nu are dreptul la acesta sau îl poate refuza cuiva care e îndreptățit. O instanță poate condamna un nevinovat sau achita un vinovat.
Un test diferit poate reduce șansa de rezultate fals pozitive sau fals negative, dar nu le poate elimina. Și, ceea ce e și mai periculos, un test nou nu le poate reduce pe amîndouă simultan. Reducerea numărului de rezultate fals pozitive se poate obține doar cu prețul creșterii numărului de rezultate fals negative și viceversa. Susținătorii Legii SAVE America susțin că aceasta va reduce probabilitatea unui rezultat fals pozitiv: ca o persoană care nu are drept de vot să poată vota. Dar asta înseamnă că va crește probabilitatea unui rezultat fals negativ: ca o persoană care are drept de vot să nu poată vota.
Dovezile din Kansas sugerează că acest „compromis” e unul costisitor. O lege similară, adoptată în 2013, a prevenit înregistrarea ilegală pentru vot a 28 de rezidenți din Kansas, dar a blocat înregistrarea legală a 31.000 de locuitori din Kansas. Raportul dintre fals-pozitivi și fals-negativi a fost de aproximativ unul la o mie. Acest lucru nu ar trebui să fie o surpriză: înregistrarea și votul persoanelor care nu sînt cetățeni survin extrem de rar, iar marea majoritate a celor care doresc să se înregistreze sînt cetățeni americani.
Susținătorii măsurilor „restrictive” de înregistrare – proceduri care acordă o importanță mai mare evitării falselor pozitive decît a falselor negative – evocă adesea necesitatea de a apăra „integritatea” alegerilor. Unii susțin că a permite chiar și unei singure persoane fără drept de vot să voteze ar submina fatal „încrederea” publicului în procesul electoral. Cu toate acestea, refuzarea dreptului de vot a zeci, sute sau mii de alegători altminteri îndreptățiți să voteze ar submina cu siguranță încrederea publicului în alegeri – nu numai prin nedreptatea făcută celor cărora li s-a refuzat dreptul de vot, dar și prin contaminarea procesului electoral cu suspiciunea partizanatului.
Mai mult, cei lipsiți în mod eronat de dreptul de vot – cei 31.000 de locuitori din Kansas, de exemplu – sînt cetățeni americani care au același drept ca și ceilalți cetățeni de a-și alege conducătorii. Evaluarea compromisului trebuie așadar să ia în considerare amploarea ambelor prejudicii – atît falsele pozitive, cît și falsele negative.
Cum ar trebui să gîndim acest compromis? Acum o jumătate de secol, multe state cereau ca oamenii să dea teste de „alfabetizare” pentru a putea vota. În sudul Americii și în alte state, acestea erau clar menite și administrate pentru a le refuza dreptul de vot afro-americanilor și altor minorități rasiale (pînă cînd testele au fost interzise prin Legea drepturilor de vot din 1965).
În statele care le-au adoptat, testele de alfabetizare erau prezentate ca o garanție a integrității procesului electoral – la fel cum sînt acum cerințele de dovadă a cetățeniei. Susținătorii argumentau că acestea erau necesare pentru a asigura competența minimă a alegătorilor. Chiar și astăzi, multe state retrag dreptul de vot persoanelor despre care o instanță a decis că sînt incapabile să-și gestioneze propriile probleme. Dar, în ciuda îngrijorărilor frecvente că politicieni fără scrupule ar putea să „stoarcă voturi din aziluri”, această interdicție este rareori monitorizată și aplicată. Societatea americană a decis de facto că prejudiciul de a permite unei persoane incompetente să voteze nu justifică prejudiciul de a refuza unei alte persoane dreptul de vot – indiferent dacă e prin aplicarea neutră a legii sau prin manipularea acesteia.
În schimb, SUA își elaborează criteriile juridice astfel încît să minimizeze falsele pozitive (condamnarea nevinovaților) și, în consecință, să tolereze falsele negative (achitarea vinovaților). Prejudiciul adus individului și societății de o condamnare falsă – pierderea vieții sau a libertății unei persoane nevinovate – este considerat mai mare decît prejudiciul unei achitări false. De aceea, Constituția SUA și legile țării impun verdicte unanime pentru condamnare, interzic dubla incriminare și permit apelurile împotriva condamnărilor, dar nu și împotriva achitărilor.
Balanța prejudiciilor aduse indivizilor și instituțiilor publice atunci cînd se încearcă împiedicarea unei persoane fără drept de vot să voteze înclină, evident, mai degrabă spre situația în care împiedici o persoană incapabilă să voteze, decît spre situația în care previi condamnarea unei persoane nevinovate. Legea SAVE America impune un compromis extrem de disproporționat față de prejudiciul pe care pretinde că îl remediază. Nu merită să privezi de dreptul de vot o mie de cetățeni cu drepturi depline pentru a împiedica să voteze un singur cetățean non-american.
John Mark Hansen este profesor de științe politice la Universitatea din Chicago.
Copyright: Project Syndicate, 2026
www.project-syndicate.org
traducere de Matei PLEŞU
Cinci lucruri pe care trebuie să le știți despre Legea SAVE America
Legea privind protejarea dreptului de vot al alegătorilor americani (SAVE America Act) impune alegătorilor să prezinte documente care atestă cetățenia în momentul înregistrării și un act de identitate cu fotografie în momentul votării. Legea SAVE America a fost adoptată de Camera Reprezentanților a Statelor Unite în februarie 2026.
Ambele partide sînt de acord că înregistrarea alegătorilor ar trebui să permită tuturor cetățenilor cu drept de vot – și numai lor – să se înregistreze și să voteze la alegerile federale. Deși cazurile de înregistrare și votare a persoanelor care nu sînt cetățeni americani sînt rare, obiectivul Legii SAVE America de a garanta că numai cetățenii americani se pot înregistra pentru a vota este important. Există însă modalități mai simple și mai eficiente din punct de vedere al costurilor de a îmbunătăți verificarea cetățeniei, care nu creează noi bariere pentru alegătorii cu drept de vot.
Iată ce trebuie să știți despre cerințele Legii SAVE America privind documentele care dovedesc cetățenia:
● Deținerea cetățeniei e deja o condiție pentru a putea vota, iar cazurile în care persoane non-cetățeni votează sînt rare.
● Mulți cetățeni cu drept de vot nu au acces la documente care dovedesc cetățenia.
● Există modalități mai bune de a verifica cetățenia, care pun responsabilitatea în seama Guvernului, nu a alegătorilor.
● Legea SAVE America ar putea avea consecințe nedorite pentru funcționarii electorali și administrația electorală.
● Legea SAVE America are nevoie de mai mult timp și resurse pentru a fi implementată corespunzător. […]
Wren Orey, Matthew Weil, Julianne Lempert (bipartisanpolicy.org)
Credit foto: Wikimedia Commons
