Se discută mult în aceste zile despre o posibilă alianță de guvernare PSD-AUR. O asemenea alianță ar avea majoritate parlamentară și ar fi îndreptățită să formeze un nou guvern. În logica aritmeticii parlamentare, această posibilitate exista încă de la sfîrșitul anului 2024. Dar atunci s-a format o alianța a așa-ziselor forțe pro-europene (PSD, PNL, USR, UDMR și reprezentanții minorităților naționale), pentru a forma un guvern care să păstreze și să consolideze apartenența României la UE și NATO, limitînd ascensiunea așa-ziselor formațiuni suveraniste. Ieșirea PSD de la guvernare și deciziile PNL și USR de a nu mai negocia o altă formulă de guvernare cu social-democrații, dacă aceștia vor iniția o moțiune de cenzură, creează contextul politic favorabil unei alianțe de guvernare PSD-AUR.
Este legitimă o asemenea alianță? După ce PSD a calificat AUR ca partid extremist și antieuropean, cum se justifică această piruetă politică? S-a răspuns că AUR are aceeași legitimitate electorală ca oricare alt partid parlamentar. Este dreptul electorilor de a avea opțiuni politice diferite. Legitimitatea partidelor politice decurge din suportul lor electoral, exprimat cu respectarea cadrului concurențial democratic. Sursa legitimității partidelor parlamentare este aceeași, doar ponderea lor diferă, în funcție de numărul parlamentarilor fiecărui partid. Din perspectivă electorală, nici un partid parlamentar nu este mai legitim decît altul. Dar acest mod de a raționa era valabil și la sfîrșitul anului 2024, cînd au avut loc ultimele alegeri parlamentare.
Spre deosebire de alte tipuri de democrație (democrația populară, democrația iliberală), democrația constituțională nu se bazează doar pe principiul majorității, ci și pe valorile și principiile care împiedică deturnarea acestui principiu spre regimuri politice autoritare sau totalitare. Demnitatea, libertatea și siguranța persoanei, separația puterilor în stat, alternanța la guvernare și domnia legii sînt valori și principii înscrise în Constituție. Prin revizuirea din 2003, Legea fundamentală a creat premisele aderării României la NATO și UE. Aceste valori, principii și opțiuni geostrategice fundamentează legitimitatea constituțională a partidelor politice și a activității acestora.
Ceea ce s-a pus în discuție în legătură cu așa-zisele partide suveraniste (extremiste, antieuropene) nu a fost legitimitatea lor electorală, ci legitimitatea constituțională, adică aderența la valorile, principiile și opțiunile geostrategice consacrate în Legea fundamentală. Apărarea acestor valori este proba legitimității constituționale. Dacă de la finele anului 2024 nu s-a schimbat nimic sub aspectul legitimității electorale a AUR (rezultată din alegeri, nu din sondaje de opinie), oare problema legitimității constituționale se pune în aceiași termeni?
Cel puțin o schimbare de ton s-a produs în pozițiile adoptate în ultimul timp de unii dintre liderii AUR. Aceștia se declară europeni și atlantiști în interviuri și dezbateri publice, afirmă că programul lor politic susține reforme economice și administrative, refuză eticheta de extremiști. Altfel spus, vor să fie acreditați nu numai cu legitimitate electorală, ci și cu legitimitate constituțională. Ca urmare, ar fi îndreptățit accesul AUR la guvernare într-o alianță cu PSD. Chiar dacă în discursul public unul dintre parteneri pretinde că vrea alegeri anticipate, iar celălalt că dorește refacerea fostei alianțe de guvernare, dar cu alt premier, nu este exclus ca, în mod discret, să se fi discutat despre o posibilă guvernare comună.
Cît de riscantă ar fi o asemenea guvernare? Legitimitatea constituțională a AUR se va putea verifica numai la guvernare. Atunci se va vedea dacă acest partid se integrează cu adevărat în sistemul democrației constituționale. Programul politic și politicile publice ale unui posibil guvern PSD-AUR vor confirma sau vor infirma aderența la valorile, principiile și opțiunile geostrategice înscrise în Constituție, voința politică de a realiza reforme economice și administrative, capacitatea de a absorbi fonduri europene și de a aplica noua strategie europeană de apărare. Dacă toate acestea vor fi confirmate, cu atît mai bine țării și guvernului PSD-AUR cu atît mai bine! Dar dacă toate acestea vor fi infirmate?
În al doilea scenariu, vor fi importante rolul viitoarei Opoziții, rolul instituțiilor interne care apară democrația constituțională și funcționarea proceselor economiei de piață, precum și rolul reglator al instituțiilor europene și euroatlantice. Dacă toate aceste roluri vor fi jucate eficient, este greu de crezut că AUR va face mai mult rău la guvernare decît dacă ar fi în opoziție pînă la viitoarele alegeri parlamentare.
Există însă, dincolo de riscuri, și un beneficiu al unei posibile guvernări PSD-AUR. Electoratele acestor două partide vor putea să vadă cît de eficiente sînt acestea, cum își vor respecta promisiunile, iar PNL și USR se vor putea consolida în opoziție, dacă vor iniția și vor împlini reformele interne mereu amînate. S-ar putea corecta astfel anomalia concentrării forțelor politice pe centru și s-ar îngusta spațiile de manifestare a mișcărilor extremiste.
Valeriu Stoica este avocat și profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universității din București.
