Sufixul -iot, folosit în primul rînd pentru a forma nume de locuitori sau adjective indicînd proveniența din anumite zone geografice și administrative, a dezvoltat în româna colocvială valori expresive care îi mențin vitalitatea. Sufixul provine din greacă, unde are forma -(i)otis, și a intrat în română prin contact direct, dar și prin intermediar; în noul Dicționar etimologic (DELR), cuvîntul cipriot („locuitor al Ciprului”) este considerat un împrumut din franceză (din Chypriote), dar pentru varianta sa chipriot se indică preluarea directă din greacă. S-a crezut la un moment dat – de exemplu, de către Magdalena Popescu, în studiul „Nume de locuitori derivate de la teme străine” (din volumul Studii şi materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română, II, 1960) – că sufixul nu mai este productiv. Ideea a fost contrazisă de Luiza Seche, într-un articol publicat în 1973 în revista Limba română, intitulat chiar „Sufixul -iot”.
În română, sufixul a fost izolat din împrumuturile adaptate și analizabile, dintre care cel mai cunoscut este desigur fanariot (din grecescul fanariótis, derivat de la Fanári – Fanar, numele unui cartier din Constantinopol). Tiparul derivativ a fost aplicat altor nume de localități, mai ales unora cu terminația -ia, pentru a forma adjective și substantive cu sensul „originar din...”. Sofiot („locuitor al Sofiei”) este înregistrat de dicționarul-tezaur (Dicționarul limbii române, DLR) ca format în română (dar se indică și o posibilă sursă franceză). Forma sinaiot, derivată de la toponimul Sinaia, are atestări începînd din secolul al XIX-lea – „vechea arhontărie a monastirei sinaiote” (Curierul foaia intereselor generale, 21.08.1891), „Părerile unui Sinaiot” (Adevărul, 5.07.1905), „ciclul de serbări culturale sinaiote” (Facla, 24.07.1937) –, dar nu a fost înregistrată în dicționare decît tîrziu: în prima ediție din Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM 1982). Și mangaliot (din Mangalia) apărea în DOOM 1982, dar numai în lista de Nume proprii geografice şi nume de locuitori. În inventarul curent a fost cuprins de abia în ultima ediție a dicționarului (DOOM3, 2021), deși atestările sale sînt mai vechi („pentru pașnicii mangalioți”, Dacia, 24.08.1926). Acolo unde derivatul în -iot dubla un sinonim mai vechi, valoarea sa a fost de la început una ironică, glumeață. Iașiot (inovație în raport cu ieșean) a fost atribuit lui Luca Pițu, care l-a folosit într-adevăr de mai multe ori; în presa recent digitalizată descoperim însă atestări mai vechi ale cuvîntului: „distinsul «intelectual» iașiot” (Timpul, 13.05.1940).
Două derivate apropiate – prin sursa geografică, prin expresivitate și prin prezența în stilul colocvial – sînt vamaiot – de la Vama (Veche) – și doimaiot – de la 2 Mai. Substantivele îi denumesc pe locuitorii sau pe vizitatorii consecvenți ai celor două localități de la malul mării: „Concertul e organizat de vamaioți” (Cotidianul, 15.08.2003); „o veste bună pentru doimaioți” (Academia Cațavencu, 12.03.2008); „Un «vamaiot» dormea, ieri dimineață, direct pe nisip” (Libertatea, 2.05.2014); „un doimaiot și un vamaiot convins” (Dilema veche, 4.04.2019) etc. Vamaiot a fost inclus în ediția DOOM3 din 1921; doimaiot este deocamdată ocolit de dicționare.
Sufixul -iot a jucat un rol și în adaptarea cuvîntului mafioso, împrumutat din italiană; după primele atestări cu forma etimologică (mafiosi, în Românul, 11.01.1876), terminația -os a fost înlocuită analogic cu -(i)ot. Înregistrat lexicografic de abia în 1975, în prima ediție a Dicționarului explicativ (DEX), cuvîntul circula deja în această formă de cîteva decenii: „Un mafiot adevărat nu e nici trădător, nici asasin, dimpotrivă” (Lumea, 30.08.1924).
Cea mai recentă dovadă a productivității sufixului este o creație lexicală recentă: derivatul ironic și depreciativ de la acronimul MAGA (Make America Great Again). Atestările neologismului sînt numeroase în mediul online; acesta apare atît ca substantiv – „Magaioții și progresiștii” (ziaristii.com, 15.09.2025); „un magaiot frustrat” (instagram, 2026) –, cît și ca adjectiv: „virajul magaiot” (facebook.com, 2026); „trumpismul magaiot” (Dilema, 27.08.2026); „regimul magaiot” (republica.ro, 27.01.2026). Cuvîntul este, foarte probabil, o creație efemeră, care va fi uitată după o vreme, dar care are meritul de a fi dovedit încă o dată expresivitatea sufixului -iot.
Rodica Zafiu este profesor dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).
Credit foto: Wikimedia Commons
.jpg)
