UE incriminează violența contra femeii

Pe 7 mai, Consiliul European a votat prima lege europeană care vizează violența contra femeii. Potrivit noii legi, hărțuirea online, distribuirea de imagini intime, incitarea la ură sau violență împotriva femeilor vor deveni pentru prima dată infracțiuni penale în întreaga UE.

Legea include, de asemenea, interzicerea căsătoriilor forțate și a mutilării genitale feminine, măsuri pentru prevenirea violului și pentru un acces mai bun la Justiție. Legea va intra în vigoare după publicarea sa în Jurnalul Oficial al UE, iar statele membre au la dispoziție trei ani pentru a o implementa în legislația națională.

Context

Legea are o bază reală: pandemia de COVID-19 a cauzat un val de violență contra femeilor: datele Consiliului European au aratat că în ultimii ani, în UE, o femeie din trei a fost victima violențelor. Pînă acum, singurul instrument la nivel european de combatere a violenței contra femeilor a fost Convenția de la Istanbul. Aceasta prevede măsuri pentru a preveni violența împotriva femeilor, pentru a proteja și sprijini victimele și pentru a urmări penal și a aduce făptuitorii în fața Justiției.

Deși semnată de toate statele membre, convenția nu a fost ratificată peste tot. Cehia, Letonia, Lituania, Ungaria, Bulgaria și Slovacia sînt printre statele membre UE care nu au implementat măsurile. Însă nici cele care au ratificat-o, precum România sau Germania, nu au respectat întru totul reglementările.

Violența contra femeii în UE

Ca urmare a alertelor Uniunii Europene, au fost guverne care au luat măsuri imediate. Unul dintre exemple este Polonia, potrivit unei ample analize a fenomenului realizată de defapt.ro, care a documentat violența contra femeilor în toate țările membre ale Uniunii (https://defapt.ro/epidemie-de-violenta-impotriva-femeilor-ue/). Potrivit analizei, dacă în urmă cu zece ani, la fiecare 40 de secunde o femeie din Polonia se confrunta cu violența, în prezent numărul femeilor victime ale violenței este într-o scădere drastică. Scăderea s-a datorat măsurilor concrete luate de guvernanți.

În 2020, Legea contra violenței a fost modificată prin introducerea ordinului de evacuare imediată a agresorului din casa victimei și interdicția acestuia de a se mai apropia de victimă. Ordinul poate fi emis atît de poliție, cît și de jandarmerie, într-un timp foarte scurt. În plus, în 2023, legislația din Polonia privind violența contra femeilor a fost extinsă prin definirea formelor de violență domestică, ce au inclus și violența economică și violența cibernetică. Tot în 2023 a intrat în vigoare o nouă lege antiviolență, numită „2.0”. Aceasta prevede interdicția totală a agresorului de a contacta victima, inclusiv prin intermediul comunicării la distanță, precum apeluri sau mesaje telefonice sau prin Internet.

Un alt exemplu de „bune practici” este Austria. În 2022, o statistică a șocat austriecii: 34,51% din femei expuse violenței fizice și/sau sexuale, 15,25% amenințate cu violența fizică, 8,70%, violate. Guvernul federal a mobilizat Ministerul de Interne, Ministerul Justiției și Ministerul Femeii. Au fost implementate măsuri suplimentare de protecție a femeilor. Au fost investiți 12 milioane de euro în locuințe de protecție și tranziție. Bugetul centrelor de consiliere pentru femei a fost și el majorat cu 67% (13,6 milioane de euro). A fost suplimentat și numărul ofițerilor de poliție care anchetează cazurile de violență: de la 500 la 1.200.

Belgia este o altă țară care a luat măsuri: Parlamentul belgian a adoptat legea numită „Stop femicidul”, care definește în termeni clari femicidul și prevede un set de măsuri suplimentare de protecție. Totodată a fost lansată „Alarma antiagresor”: un dispozitiv conectat la telefon, care permite intervenția rapidă a poliției prin geolocalizare. Alarma poate fi obținută printr-o cerere depusă la poliție.

Bulgaria, deși este printre statele care nu au ratificat Convenția de la Istanbul, a fost forțată de presiunea publică să facă modificări legislative. Totul a pornit în iunie 2023, de la cazul unei tinere de 18 ani, mutilată de partenerul ei, tăiată pe tot corpul și rasă în cap. În urma cazului, peste 70% din bulgari au cerut vehement modificări legislative împotriva violenței domestice. Parlamentul de la Sofia a redefinit violența domestică astfel încît să cuprindă și victimele care nu sînt căsătorite, dar au o legătură intimă cu agresorul. Potrivit unui nou proiect de lege, martorii unui act de violență vor fi obligați să raporteze autorităților. Și, de la 1 ianuarie 2024, violența domestică este pedepsită penal.

Tabuul violenței

Totuși, în alte țări UE, deși cazurile de violență contra femeii sînt în creștere, subiectul este încă un tabu. România a ratificat Convenția de la Istanbul, însă primul raport GREVIO (organismul european care monitorizează implementarea Convenției) a scos în evidență multe lacune. Deși violența contra femeii în România este în creștere, accesul la Justiție e îngreunat, iar pedepsele nu sînt întotdeauna dure.

În 2020 au fost sesizate aproximativ 27.000 cazuri de violență domestică. În 2021, sesizările au crescut la 30.000. În 2022, 42 de femei și 4 copii au murit în urma bătăilor și abuzurilor din familie, iar aproape 40.000 de femei și 9.000 de copii au fost victimele agresiunilor.

Printre recomandările GREVIO făcute statului român a fost aceea ca, în cazurile de violență împotriva femeilor și violență domestică, să se asigure că pedepsele vor fi proporționale cu gravitatea infracțiunii.

În Cehia, deși Senatul a susținut un vot pentru ratificarea Convenției de la Istanbul, inițiativa fost respinsă, pe motiv că această Convenție distruge „roluri tradiționale”. Deși, în Cehia, rata violenței contra femeilor a crescut vertiginos în ultimii ani, iar Guvernul a declarat că intenționează să implementeze un plan de acțiune pentru prevenirea violenței domestice, Parlamentul a condiționat aprobarea planului, cerînd ca acesta să nu aducă costuri suplimentare bugetului de stat.

O altă țară membră UE în care femeile se confruntă cu probleme grave de hărțuire sexuală este Estonia. Potrivit datelor guvernamentale, deși 73% din femei au declarat că sînt hărțuite sexual, acest tip de violență este minimalizat. Yana Toom, europarlamentar, care a afirmat că mentalitatea din Estonia în ceea ce privește violența contra femeilor nu s-a schimbat de mai bine de 30 de ani, a fost chiar admonestată de un jurnalist eston: „Ascultă, cucoană, tu n-ai lucruri mai bune de făcut la Bruxelles?”.

În Malta, care a ratificat Convenția de la Istanbul în 2018, accesul la Justiție este extrem de greoi: în 2023 au fost depuse 2.000 de rapoarte de violență domestică, însă debutul proceselor se estimează că va avea loc abia 2025.

În Slovenia, jumătate din ordinele de restricție sînt încălcate, iar indulgența judecătorilor față de violatori este notorie. Potrivit Institutului de Criminologie, majoritatea pedepselor sînt blînde: deși legea pedepsește violul cu închisoare de la 1 an la 10 ani, violatorii petrec în medie mai puțin de doi ani după gratii și aproape o treime din pedepse sînt suspendate.

În Ungaria, statisticile privind actele de violență contra femeilor nu sînt făcute publice și pot fi obținute doar printr-o solicitare de date de interes public. După ce presa a obținut cu greu datele de la Poliția Națională, potrivit cărora în 2023, în medie, o femeie maghiară a murit în fiecare săptămînă în Ungaria din cauza unei crime violente, mai multe ONG-uri au cerut Guvernului maghiar să ia măsuri pentru protecția femeilor. Răspunsul oficialilor a fost că statul are grijă de femei, iar dacă violența împotriva femeilor este în creștere în Ungaria, vina aparține Bruxelles-ului și politicii pro-imigrație.

Se întîmplă, însă, și la case mai mari, precum Germania. Ministrul federal al Familiei, Lisa Paus, a declarat că, în Germania, o femeie e victimă a violenței domestice aproape la fiecare două minute.  Aproape în fiecare zi, un partener sau un fost partener încearcă să omoare o femeie. În 2022, în Germania au fost ucise 454 de femei. Peste 40.000 de femei au fost victime ale amenințărilor și hărțuirilor. Cu toate acestea, potrivit unui sondaj din 2023, o treime dintre tinerii din Germania consideră că violența împotriva partenerului lor este „acceptabilă”. În ceea ce privește „rolurile”,  52% din tinerii germani consideră că femeile ar trebui să fie casnice și că rolul lor este să se ocupe de gospodărie. Același sondaj arată că unul din doi tineri germani nu vrea să intre într-o relație cu o femeie dacă aceasta a avut deja mulți parteneri sexuali.

În Germania, protecția victimelor violenței domestice lasă de dorit: centrele de consiliere și adăposturile pentru femei sînt puține și subfinanțate. În prezent există în jur de 6.800 de locuri de adăpost pentru femei în Germania. Conform Convenției de la Istanbul, ratificată de Guvernul federal, ar trebui să fie în jur de 21.000.