
Dacă este luna august, anul 1888, te afli în casa din Arles, sudul Franței, regiunea este cuprinsă de un val de vînt nordic care te ține captiv în interiorul locuinței, ai chef de pictat și te numești Vincent van Gogh, pictezi floarea-soarelui. Cu doar trei nuanțe de galben. Rezultatul: pură istorie zugrăvită pe patru pînze în mai puțin de o săptămînă. Urmate, peste cîtva timp, de încă trei replici cu aceeași temă însorită.
La acel moment, Van Gogh se afla într-un moment de generoasă inspirație, ce i-a oferit imboldul artistic de a picta cu poftă, într-un timp scurt, unele dintre cele mai apreciate capodopere din istoria sa și a artei (mai abordase aceeași temă florală în alte patru lucrări cu un an în urmă, în 1887, cînd se afla la Paris). Conștient de momentul creativ bun pe care îl traversa, pictorul a simțit că ceea ce creează va ajunge să fie un fel de semnătură artistică personală și i-a mărturisit acest lucru fratelui său Theo într-o scrisoare: „Floarea-soarelui este a mea”. Nu fără a o împărtăși, cu (totuși limitată) dărnicie, chiar prietenului Paul Gauguin, pe care l-a invitat să locuiască cu el o perioadă în casa din sudul Franței. Van Gogh a așezat primele două tablouri din seria cu floarea-soarelui chiar în camera pregătită pentru Gauguin. Pictorul post-impresionist a rămas impresionat. Deși Vincent van Gogh mărturisea că semnificația acestei flori pentru el este gratitudinea, recunoștința (simbolistică asociată, de altfel, cu interpretarea engleză), artistul s-a dovedit cam ezitant cînd prietenul Gauguin i-a cerut unul dintre tablourile din camera sa drept cadou. În schimb, peste niște ani a pictat și Paul Gauguin o serie de lucrări cu floarea-soarelui, în cel puțin aparenta amintire a prietenului și fostului său coleg de reședință. Socoteli artistice, a nu se interveni cu nici o tușă.
La calculele clasice privind tablourile lui Van Gogh cu floarea-soarelui, reiese însă că, dintre cele patru originale, o lucrare a fost distrusă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, două sînt expuse publicului, iar o altă aparține unei colecții private.
Altfel, secolul al XX-lea poate fi considerat o bogată pinacotecă cu reproduceri inspirate de florile-soarelui pictate de Vincent van Gogh, ceea ce validează succesul artistului și mai ales atestă împlinirea dorinței lui, aceea de a picta „într-un mod în care oricine are ochi să poată înțelege”.
Mai ales dacă își întoarce capul spre lumină, asemenea florii lui Vincent van Gogh.
