Nu doar Roma este interesantă în adîncimile ei, ci și Londra poate fi... În centrul Londrei – ori, mai corect spus, sub centrul Londrei – există niște tuneluri construite în al Doilea Război Mondial, la vreo treizeci de metri adîncime, în scopul de a-i proteja pe cetățeni de bombardamentele naziștilor. La această infrastructură de buncăre s-a lucrat de la începutul războiului, dar rețeaua subterană de adăpostire nu a fost niciodată folosită în scopul inițial întrucît atunci cînd a fost gata, în 1942, Blitz-ul german își pierdea din intensitate. Rețeaua de tuneluri s-a transformat astfel în sediul organizației guvernamentale britanice de spionaj – Special Operations Executive (SOE). După război, locul a devenit centru de telecomunicații, Kingsway Telephone Exchange, reprezentînd unul dintre punctele terminus ale primei linii telefonice transatlantice, iar ceva mai tîrziu, după primejdioasa criză a rachetelor din Cuba din 1962, a găzduit așa-numitul fir roșu, linia de comunicație dintre SUA și URSS. Tunelurile, preluate între timp de British Telecom, deveniseră așadar, în timpul Războiului Rece, loc de muncă pentru aproximativ două sute de persoane. Cu bar, cantină și maximă securitate incluse.
Prin anii ’80, activitatea de telecomunicații din subteran a încetat, iar infrastructura de sub capitala Regatului Unit a rămas fără rol în istorie. Temporar. Adică pînă nu demult, în 2023, cînd a fost vîndută unui grup de antreprenori privați, care și-a propus că pînă în 2028 să readucă la viață tunelurile londoneze. Un întreg nou univers istoric și cultural se conturează în planurile proprietarilor, care intenționează să găzduiască și Muzeul Militar și de Securitate Britanic, pe lîngă o secție de Istorie și Patrimoniu și alta de Artă și Cultură. Muzeul, situat în prezent într-o bază militară britanică, cu acces limitat al publicului, va reloca în subteranul londonez o colecție ce acoperă mai mult de trei sute de ani de istorie. Vizitatorii vor afla părți din povestea secretă a serviciului de spionaj (SOE), iar printre rîndurile mesajelor secrete ale agenților vor putea sorbi și o băutură la barul din tunelurile londoneze, ce aspiră la titlul de cel mai adînc bar din Regatul Unit. Să fie oare un Martini? Iar dacă da, shaken or stirred?
Cert este că scriitorul britanic Ian Fleming, ofițer de legătură al SOE în timpul războiului, pare a se fi inspirat în romanele sale din activitatea secretă a Guvernului britanic desfășurată în tunelurile londoneze. Și bine a făcut.
