În anul 1532, la Basel, umanistul sas Johannes Honterus a publicat Chorographia Transylvaniae Sybembürgen, reprezentarea cartografică a Transilvaniei. Prima din istorie. Sau, cel puțin, prima temeinic documentată, dovadă fiind și faptul că lucrarea lui Honterus a fost preluată ulterior de cartografii europeni. Chorographia Transylvaniae era o lucrare gravată în lemn, tehnică pe care Johannes Honterus o învățase la Basel, unde, de altfel, deprinsese și primele taine ale tipografiei, pe care le va fructifica din plin, ulterior, în orașul natal, Kronstadt, Brașovul GPS-urilor noastre din prezent.
Harta lui Honterus, material de reprezentare, nu de orientare, împărțea Transilvania în șase regiuni, iar detaliile legate de formele de relief și de floră, pe lîngă bogăția de așezări ilustrate minuțios, o pot califica la statut de mică operă de artă, nu doar de valoroasă sursă istorică. Una dintre regiunile gravate, situată între Tîrnave și Mediaș, poartă numele Weinland, adică Țara Vinului, și nu întîmplător. Grupurile de sași aduse de regii arpadieni în Transilvania începînd cu secolul al XII-lea au avut parte de condiții speciale, au primit cele mai bune terenuri pentru cultivarea viței-de-vie și au fost scutiți de impozite pe vii. Așa că, așezîndu-se în jurul orașului Alba Iulia și apoi spre Valea Mureșului și Valea Tîrnavelor, sașii s-au înconjurat de podgorii foarte bine organizate și productive.
După ce a marcat Țara Vinului pe harta Transilvaniei, Johannes Honterus avea să contribuie cu succes și la conturarea capitalei tiparului, Brașovul de la mijloc de secol al XVI-lea. În 1542 a publicat și aici reprezentarea cartografică a Transilvaniei, completată cu regiunile Valachia și Moldavia. Înainte de aceasta, însă, a înființat în 1539 prima tipografie din Brașov și una dintre primele din Transilvania (după Sibiu și Cluj). Odată inițiată activitatea tipografică, ea va fi completată și continuată cu sîrguință de alți doi oameni de cultură, Valentin Wagner și cunoscutul Diacon Coresi, contribuindu-se astfel, poate mai mult decît am putea măsura, la dezvoltarea socio-culturală a regiunii și implicit a României de astăzi.
Nu știm dacă Johannes Honterus gusta din vinurile produse în Weinland-ul pe care l-a gravat pe hartă, dar autorul și călătorul englez Charles Boner a făcut-o și a scris astfel pe la 1865: „Gustînd pentru prima dată vinul transilvănean, am fost surprins de aroma sa bogată și de prospețimea sa deosebit de plăcută“.
Concluzia: istoriei îi plac podgoriile și tipografiile. Cred că și geografiei.
Mihaela Simina este licențiată în istorie (specializarea Relații Internaționale), scriitoare, coprezentatoare și coautoare (comentariu și scenariu) a serialului documentar România construită.
