E un paradox care face deliciul antropologilor: perpetuarea practicilor magice în plin secol al XXI-lea, într-o vreme cînd medicina și știința fac recursul la magie superfluu. De ce se mai recurge la filtrele de amor procurate de la vrăjitoare celebre cînd există Tinder? De ce se mai apelează la vraci în era progresului medical? Și totuși, studiile antropologice (vezi, de exemplu, numărul 28/2023 al revistei Martor publicată de Muzeul Țăranului Român) arată o reală renaștere a practicilor magice chiar și în Occident, unde Iluminismul, avansul tehnologic și nivelul înalt de trai ar fi trebuit să elimine recursul la practicile magice. Așadar, se pare că apelul la magie este ceva intrinsec ființei umane, o constantă în diferitele praguri ale evoluției, care va rămîne cu noi atît timp cît vom exista ca specie. Și totuși, ultimul tip de avans tehnologic și medical, editarea genomului, s-ar putea să fie ultimul strop în lunga istorie comună a magiei și a umanității. Să luăm cazul unicornului.
Unicornii magici
O expoziție temporară de la Musée de Cluny, muzeul civilizației medievale de la Paris, are în centru figura unicornului, cunoscut în limba română și sub denumirea de inorog sau licorn. Expoziția Licornes!, care se va încheia pe 12 iulie, reunește artefacte din Europa și Asia care ilustrează genealogia culturală a acestui animal fabulos, parte a imaginarului nostru de mai bine de două milenii. În Evul Mediu, unicornul a fost adoptat de iconografia creștină în interpretarea dată de foarte popularul bestiar Fiziologul. În Fiziologul, unicornul este un simbol al Hristos. Legenda unicornului spune că acest animal fabulos poate fi atras doar de o fecioară. Cînd vine să își așeze capul în poala ei, este prins de vînători și ucis. În interpretare creștină, unicornul este Iisus care se odihnește la sînul Fecioarei, iar vînătorii care Îl ucid sînt păcătoșii. Datorită acestei interpretări, unicornilor li s-au atribuit puteri vindecătoare. Cornul de licornă ar fi purificat apa, iar pudra de corn de licornă era folosită pe post de medicament. În expoziția Licornes! chiar se pot vedea vechi recipiente de farmacie frumos etichetate cu „Pudră de unicorn”, care conțin de fapt pudră măcinată din dintele peștelui arctic narval, al cărui „corn” apare des în cabinetele de curiozități europene sub denumirea de „corn de unicorn”. Chiar dacă la sfîrșitul secolului al XVII-lea unicornul încetează să mai fie portretizat ca un animal exotic, dar adevărat, fascinația pentru simbolismul lui continuă pînă astăzi, cînd este ferm ancorat în cultura pop. Magazinele de jucării sînt pline de unicorni colorați, este unul dintre simbolurile comunității gay, iar în tehnologie unicornii sînt firmele de succes a căror valoare în momentul listării la bursă depășește un miliard de dolari. Se pare că unicornul și-a păstrat magia prin multele lui metamorfoze de-a lungul secolelor. Cel puțin pînă acum.
Unicorni făcuți în laborator
Tehnica de editare a genomului CRISPR-Cas9 a fost inventată în 2012. Miza finală a acestei tehnologii este editarea genomului uman în scopul eliminării anumitor boli grave în stadiu embrionar. Desigur, marea dilemă pusă de adoptarea acestei tehnologii este posibilitatea creării de „designer babies”, embrioni umani din care vor fi fost eliminate nu doar bolile grave, dar și eventuale trăsături fizice mai puțin dezirabile. Legislația încă nu permite acest lucru pentru embrionii umani din care se nasc copii. Embrionii umani pe care se experimentează trebuie actualmente distruși pînă în a paisprezecea zi de la creare. Techno bros precum Peter Thiel de la Palantir Technologies și Sam Altman de la OpenAI se numără printre investitorii în tehnologii de editare a genomului. Dacă editarea genomului uman este îngrădită de legislație, restricțiile nu se aplică și în cazul animalelor. Una dintre beneficiarele unei burse Peter Thiel, Cathy Tie, cunoscută ca „Biotech Barbie”, s-a lansat în urmă cu cîțiva ani în industria de editare a genomului printr-un proiect care urmărea crearea de animale de companie modificate genetic precum iepuri care strălucesc în întuneric sau pisici hipoalergenice. Pentru a atrage publicitate asupra companiei, denumită The Los Angeles Project, Cathy Tie a declarat că laboratorul ar putea crea și animale „magice” precum dragonii sau unicornii. Deși nu se știe încă dacă un unicorn a fost deja produs în laborator, ideea se discută atît în mediul academic, cît și în spațiul online. Geneticieni serioși au fost întrebați dacă se poate crea un unicorn prin editare genetică. Se poate, dar ar și trebui? Dacă un miliardar excentric poate să plătească pentru un cal editat genetic, o fi și magic? Se poate crea magia în laborator și vinde în eprubetă, cum se vindea odinioară pudra de unicorn vindecătoare?
În mai multe dintre eseurile sale, Umberto Eco discută ce se întîmplă cînd lumea vrea să caute unicorni și acolo unde nu există. Referindu-se la povestea călătoriei lui Marco Polo (1254-1324) în Asia, Eco arată cum exploratorul venețian a descris rinocerul nu ca pe un animal nou și exotic, ci ca pe un „unicorn urît”. În loc să se refere la el ca la un animal despre care nu știa nimic, a proiectat asupra lui ce știa despre singurul animal cu un singur corn despre care auzise. Eco subliniază astfel pericolul prejudecăților culturale, cum tiparele culturale predefinite ne limitează înțelegerea noilor fenomene, deoarece căutăm să definim în termeni familiari chiar și noutățile absolute.
O dilemă asemănătoare pune și posibilitatea creării unui unicorn în laborator. În loc să ne gîndim la o asemenea ființă ca la o posibilă bizarerie genetică, imaginea unicornului de laborator ni se vinde ca aceea a unei creaturi magice din care bogații dispuși să plătească pentru așa ceva și-ar putea face animal de companie. Deși curatorii expoziției Licornes! nu au inclus în povestea unicornului și posibilitatea creării lui în laborator, cumva toată discuția despre editarea genetică a unui cal pentru a crea un unicorn face parte deja din lunga istorie culturală a acestei creaturi mitice. Rămîne întrebarea: o fi magia de laborator magică? Aș specula că nu.
Valentina Covaci este specialistă în istoria Bisericii și liturghistă.
Credit foto La Dame à la licorne: Wikimedia Commons
