Cum stăm cu somnul

Anul acesta, odihna a devansat echilibrul dintre viața personală și cea profesională sau alimentația într-un top al aspectelor cu impact asupra calității vieții românilor, fiind pe primul loc pentru peste o jumătate dintre ei. În luna septembrie, Asociația CIPRA – Centrul de Informare, Prevenire Risc și Analiză, alături de Reveal Marketing Research, a realizat un studiu pentru a evalua felul în care se odihnesc românii și consecințele carențelor de somn asupra calității vieții în general.

Cel mai important factor care afectează calitatea somnului este stresul, menționat de 52% din români, urmat de timpul petrecut la calculator sau pe telefon (pentru un procent de 40%, ajungînd la 62% în intervalul de vîrstă 18-24 de ani) și de timpul consumat la televizor (menționat de 28%). 27% din cei care au răspuns chestionarului se pare că nu se odihnesc bine pentru că mănîncă sau beau cu puțin timp înainte de a se culca.

Pe lîngă faptul că a doua zi ești obosit și țîfnos, lipsa somnului, ori mai degrabă a unui somn de calitate, poate avea urmări deloc de neglijat asupra fizicului și psihicului uman pe termen lung: de la riscul de obezitate și diabet pînă la un sistem imunitar slăbit și de la depresie și anxietate la schimbări bruște de dispoziție, scăderea abilității de concentrare și risc crescut de boli cardiovasculare. Unul din doi români a menționat dificultățile de concentrare și irascibilitatea drept cele mai frecvente consecințe ale lipsei de somn. Au urmat problemele cu memoria (pentru 45% din ei), renunțarea la activitățile care le fac plăcere, evitarea interacțiunilor sociale, ațipitul în timpul zilei și probleme în a-și îndeplini sarcinile la serviciu (31%).

Pentru îmbunătățirea calității somnului, conform aceluiași studiu CIPRA, 46% din respondenți consideră că i-ar ajuta să fie mai organizați și să termine treburile de peste zi la timp, 30% își doresc mai multă liniște în casă sau în zona în care locuiesc, 27% menționează meditația sau o altă activitate care să-i facă să se liniștească înainte de culcare, un sfert au încredere în tratamente naturiste sau ceaiuri, 22% ar prefera un pat și o pernă mai confortabile, iar 8% și-ar dori să nu mai sforăie, pentru a se putea odihni (ei, dar și cei din jurul lor).

Legat de durata somnului, părerile specialiștilor sînt împărțite, cele 8 ore putînd fi prea multe pentru unii și insuficiente pentru alții. Aproape 60% din participanții la studiu au declarat că dorm între 7 și 8 ore pe noapte, 21% au menționat o medie de 6 ore și doar 12% din români dorm maximum 6 ore. Nici în privința orelor potrivite, între care e recomandat să dormim, indicațiile nu sînt ferme. Dacă profesia și stilul de viață ne-o permit, nu este atît de grav să ne culcăm mai tîrziu și să dormim mai mult dimineața – uneori, calitatea somnului este mai bună așa. Ideal ar fi să putem păstra orarul de somn neschimbat și în week-end, cînd oamenii au, de cele mai multe ori, tendința să „recupereze” odihna pierdută în timpul săptămînii.

Gestionarea stresului, cu sau fără ajutor terapeutic, este un prim pas pentru un somn odihnitor. Cu excepția așa-numitului „power nap”, o repriză energizantă de somn de 15-20 de minute, somnul de peste zi ar trebui evitat, la fel și exercițiile fizice și mesele copioase prea aproape de ora de culcare. Indicată ar fi existența unei camere și a unui pat folosite doar pentru somn, iar rumegarea problemelor de peste zi și anticiparea necazurilor de mîine, odată ce am pus capul pe pernă, au efectul cafelei. Și, apropo de cafea, orice produs care conține cafeină ar fi bine să fie ocolit după prînz.

În privința numărului de ore pe care cineva le-ar putea petrece treaz, fără să doarmă, se pare că simptome extreme pot începe după 36 de ore – abilitate redusă de a gîndi și de a lua decizii, afectarea vorbirii. Asta nu i-a împiedicat pe excentricii din întreaga lume să-și dorească să intre în Cartea Recordurilor și în acest domeniu. Multă vreme, recordul de 11 zile și 25 de minute (264,4 ore) fără somn a fost deținut de Randy Gardner, un băiat de 17 ani din San Diego, California, care, în vacanța de iarnă de la sfîrșitul lui 1963 și începutul lui 1964, a luat parte la un proiect științific ce analiza urmările lipsei de somn. Recordul precedent fusese de 260 de ore și-i aparținuse unui om de radio. În tot acest timp, Randy a fost monitorizat pentru a putea fi înregistrate schimbările cognitive ori de comportament. Deși el pretindea că este în formă și a ținut la sfîrșit o conferință de presă, medicii au fost de altă părere – avea probleme cu concentrarea și memoria, semne de paranoia, halucinații.

Ultima persoană care deține recordul Guinness pentru împotrivirea la somn este Robert McDonald. În 1986, acesta a stat treaz 18 zile, 21 de ore și 40 de minute. Cartea Recordurilor a sfîrșit prin a desființa această categorie în 1997, date fiind urmările nefaste ale unei astfel de competiții asupra organismului uman. Provocarea se pare că încă există și, chiar în luna august a acestui an, Norme, un vlogger australian, urmărit de peste un milion de oameni, a încercat să depășească recordul în direct. Deși mai multe platforme, printre care și YouTube, i-au blocat contul dat fiind conținutul promovat, Norme a reușit să reziste 12 zile fără somn. În luna noiembrie, vlogger-ul a dus la capăt o altă provocare: recordul mondial la stat pe toaletă, care se pare că acum îi aparține și este de 5 zile.

* * *

Raport de cercetare: Obiceiurile cu risc crescut care au un impact direct asupra calității vieții românilor (CIPRA, septembrie 2024)

Raport de cercetare: Evaluarea calității vieții românilor (CIPRA, iunie 2024)