India a beneficiat mult timp de arbitrajul geopolitic, menținînd relații de lucru cu Rusia, Statele Unite și Europa. Dar acest act delicat de echilibrare e pus acum la încercare de o serie de șocuri politice provocate de administrația președintelui american Donald Trump. Aceste perturbări, care probabil nu se vor atenua prea curînd, ridică o întrebare esențială: poate India să își păstreze statutul de economie majoră cu cea mai rapidă creștere din lume?
Cea mai urgentă provocare cu care se confruntă factorii de decizie politică indieni este depășirea escaladării războiului comercial. În august, Trump a impus taxe vamale de 50% asupra importurilor indiene, invocînd necesitatea de a reduce excedentul comercial al Indiei cu SUA și de a pedepsi țara pentru achizițiile masive de petrol rusesc. Trump a îndemnat apoi Uniunea Europeană și alte țări din G7 să ia măsuri și mai dure – și anume, să impună taxe de 100% asupra importurilor din India și China, sporind astfel presiunea o dată în plus.
Decizia lui Trump de a majora taxele pentru vizele H-1B la 100.000 de dolari reprezintă încă o lovitură pentru economia Indiei, în special pentru industria serviciilor IT – unul dintre cele mai dinamice motoare de creștere ale țării. În prezent, cetățenii indieni reprezintă mai mult de 70% din totalul deținătorilor de vize H-1B, majoritatea dintre ei lucrînd în sectorul IT sau în sectoare legate de tehnologie. Avînd în vedere acest lucru, nu este surprinzător faptul că prețurile acțiunilor unor companii indiene precum Tata Consultancy Services, Infosys și Wipro, care se bazează foarte mult pe vizele H-1B pentru a avea acces pe piața americană, au scăzut în urma anunțului lui Trump.
Nu este clar dacă eticheta de „economie moartă” pe care Trump a aplicat-o Indiei e o declarație de fapt sau o amenințare pe care o va pune în aplicare dacă India nu oferă suficiente concesii în negocierile sale comerciale cu SUA. Oricum ar fi, există puține dovezi care să sugereze că economia indiană riscă să se prăbușească prea curînd.
.jpg)
PIB India (www.macrotrends.net)
Dimpotrivă, India este una dintre cele mai dinamice economii din lume. În iulie, înainte de impunerea noilor tarife vamale americane, Fondul Monetar Internațional a estimat că PIB-ul Indiei va crește cu 6,4% în 2025 și 2026 – cu mult peste rata de creștere anuală proiectată de America, de 1,9%. Nici o altă economie majoră nu se apropie de această valoare, cu excepția Chinei, cu 4,8%.
Cu excepția șocurilor externe, India este bine poziționată pentru a-și menține rata de creștere rapidă în următorul deceniu și pentru a deveni a treia economie a lumii pînă în 2030. Avînd în vedere populația sa numeroasă și ritmul ei de creștere, India ar putea chiar să depășească China și SUA și să devină cea mai mare economie a lumii în următorii 50 de ani.
Acestea fiind spuse, măsura în care schimbările de politică ale SUA ar putea afecta traiectoria de creștere a Indiei rămîne neclară. La începutul anilor 2000, India era mult mai puțin expusă comerțului mondial decît China, exporturile reprezentînd mai puțin de 15% din PIB-ul său, comparativ cu 20% pentru China. De atunci, însă, dependența Indiei de comerț a crescut semnificativ. Exporturile reprezintă în prezent mai mult de 20% din PIB, ceea ce face ca țara să fie mai vulnerabilă la șocurile comerciale.
Avînd în vedere că SUA sînt cea mai mare piață de export a Indiei, tarifele lui Trump vor lovi probabil mai puternic decît acțiunile similare ale altor parteneri comerciali. Cu toate acestea, este important să ne amintim că India e o economie continentală, consumul intern jucînd un rol mult mai important decît cererea externă. În plus, importanța comercială a UE pentru India este aproape egală cu cea a SUA, iar China și Orientul Mijlociu sînt și ele destinații de export importante. Ca atare, chiar dacă creșterile tarifare din SUA sînt perturbatoare, ele sînt departe de a fi fatale.
Asta nu înseamnă că factorii de decizie din India își pot permite să fie pasivi. Pentru a atenua impactul restricțiilor americane, aceștia trebuie să urmeze o strategie dublă care să cuprindă politici macroeconomice stimulative și un efort concertat de aprofundare a legăturilor comerciale cu UE, China și Orientul Mijlociu.
De asemenea, merită remarcat faptul că importanța relativă a pieței americane e susceptibilă de scădere, în urma politicilor comerciale protecționiste ale lui Trump. În cazul în care administrația sa va menține cursul, UE și China ar putea depăși SUA ca principale destinații de import la nivel mondial pînă în 2028.
Rata de participare a femeilor la forța de muncă – India vs China (data.worldbank.org)
Dincolo de răspunsurile politice pe termen scurt, menite să compenseze scăderea cererii din SUA, autoritățile indiene ar face bine să pună în aplicare reforme structurale. Printre prioritățile-cheie care ar susține creșterea pe termen lung se numără creșterea ratei de participare a femeilor la forța de muncă de la 33% la niveluri mai apropiate de cele ale Chinei (60%), îmbunătățirea climatului investițional prin combaterea corupției birocratice și modernizarea infrastructurii – drumuri, căi ferate, porturi și aeroporturi – pentru a reduce costurile de producție și comerciale.
Prin adoptarea acestor reforme, India va fi capabilă nu doar să facă față pe termen scurt războiului tarifar al lui Trump, ci și să mențină miracolul creșterii economice în anii ce vor urma.
Shang-Jin Wei, fost economist-șef la Banca Asiatică de Dezvoltare, este profesor de Finanțe și Economie la Columbia Business School și Columbia University’s School of International and Public Affairs.
traducere de Matei PLEȘU
Credit foto: Wikimedia Commons
