Studiogovora este un colectiv interdisciplinar – format în pricnipal din Irina Leca, Ștefania Tîrcă și Radu Tîrcă – ce transformă patrimoniul balnear din Govora și regiunea Olteniei într-o resursă vie pentru comunitate și pentru viitor, prin cercetare aplicată, intervenții directe și programe culturale și educaționale care pun în legătură specialiști, autorități și cetățeni pentru dezvoltarea responsabilă a localităților. Din 2019 organizează anual Zilele Arhitecturii Balneare la Govora, dar și Școala de vară de patrimoniu Govora Heritage Lab (http://govora.studio).
Anul trecut ați inițiat un apel public pentru clasarea în regim de urgență ca monumente istorice a patru obiective din Băile Govora. Ce s-a întîmplat?
Demersul a pornit de la Fundația Pro Patrimonio, care a sesizat în vara anului trecut Comisia Națională a Monumentelor Istorice cu privire la patru obiective: Ansamblul Parcului Balnear Central, Pavilionul de Băi, Hotelul Ștefănescu și o casă tradițională de pe strada Tudor Vladimirescu, strada care definește centrul istoric al stațiunii. CNMI a dispus declanșarea procedurii de clasare – o obligație care exista, de fapt, din 2011, cînd Ministerul Culturii a condiționat avizarea Planului Urbanistic General al stațiunii tocmai de clasarea acestor patru obiective. După această reconsiderare a Comisiei Naționale, Direcția Județeană pentru Cultură Vîlcea (DJC) nu a reacționat timp de trei luni. Abia după ce Pro Patrimonio și noi am făcut publică situația, pe 4 noiembrie 2025, DJC și primăria au răspuns vag, ocolindu-și în continuare atribuțiile legale pentru declanșarea procedurii de clasare. La scurt timp, peste 50 de organizații și specialiști din domeniu au semnat apelul public pe care l-am promovat, cerînd declanșarea urgentă a procedurii, iar ulterior scrisoarea noastră a strîns peste 700 semnături. Vrem să subliniem că declanșarea procedurii de includere pe lista monumentelor istorice este o obligație instituțională conform legislației actuale. În ciuda argumentelor și presiunii publice, nici astăzi nu a început clasarea acestor obiective, fapt care ridică semne de întrebare.
Între 1 și 15 august, la Vila Constanța-Marieta are loc a treia ediție a Școlii de vară Govora Heritage Lab. Cine participă și ce se întîmplă la această școală de vară?
Mai mult decît un workshop sau un curs, este demonstrația că patrimoniul poate fi salvat prin intervenții corecte și formarea unei noi generații de profesioniști. Ne bucurăm să putem pregăti la Govora generațiile viitoare de experți în patrimoniu care vor salva monumentele României. Așteptăm 42 de studenți la arhitectură de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“. Vom organiza patru ateliere care îmbină cercetarea, colaborarea și intervenția practică, pentru care studenții vor lucra în echipe: „Arhitectură, spațiu public și peisaj”, unde studenții identifică spații publice din oraș prost folosite și propun scenarii de reamenajare – o continuare a strategiei din prima ediție, din 2024; restaurare de tîmplării istorice și trafor de lemn (coord. Andrei Suhan), cu intervenție directă pe ușa principală și veranda vilei; modelaj în ipsos (coord. Lucian Călugărescu), pentru panouri informative amplasate în oraș, realizate împreună cu Asociația Kogayon – gîndite și pentru accesibilizarea informației pentru persoane nevăzătoare; și investigarea straturilor istorice și curățarea pereților, o continuare a cercetării in situ de anul trecut. Ultima sîmbătă e dedicată unui eveniment open house cu tururi ghidate și demonstrații pe șantier, iar la parterul vilei deschidem și un pop-up shop cu suveniruri și o nouă ediție printată a ghidului nostru de bune practici.
Zilele Arhitecturii Balneare la Govora #7 vor avea loc între 6 și 9 august, care activități vor fi vîrfurile ediției?
Continuăm o tradiție de șapte ani de evenimente culturale care arată cum patrimoniul poate prinde viață cînd este descoperit și trăit împreună. Programul păstrează formatul consacrat: concert într-un spațiu istoric, tururi ghidate, concurs de grădini, proiecții de film, ateliere comunitare. Anul acesta se suprapune cu mijlocul școlii de vară și cu perioada expoziției MuzA la Băi. Astfel, prima jumătate a lunii august devine un singur mare moment cultural la Govora, care pune în valoare moștenirea istorică a stațiunii. O noutate a ediției: am inclus o campanie de promovare alături de Cronicari Digitali, care promovează activ sfera de cultură și patrimoniu. Ne bucură și faptul că autoritățile locale par să înceapă să imite acest model, creîndu-și propriile evenimente, în special concerte și activarea Cazinoului prin proiecții de film – sperăm să implementeze în continuare mai multe lucruri bune pentru oraș din propunerile noastre.
În primele zile din august, Hotelul Ștefănescu s-a deschis pentru MuzA. Ce presupune acest eveniment?
MuzA este muzeul călător al Ordinului Arhitecților din România, curatoriat de Ideilagram, care își construiește colecția de-a lungul opririlor sale prin țară. Primul an este dedicat temei Fanteziei, începutul seducător al fiecărui proiect sau idee la început. La Govora, tema abordată este „fanteziile vieții bune“ – ideea că arhitectura poate face parte din procesul de îngrijire. Expoziția are cinci secțiuni cronologice, de la nașterea stațiunii la sfîrșitul secolului al XIX-lea pînă la inițiativele contemporane de reactivare a patrimoniului. Studiogovora este organizația gazdă, care a pus la dispoziție întreaga sa cercetare și colecție de obiecte pentru această expoziție ce va fi deschisă timp de aproape două luni în Govora. Invităm vizitatorii Muzeului de Arhitectură să redescopere cu curiozitate bucățile de patrimoniu pierdut și să găsească energia pentru a înțelege un context mai larg al patrimoniului stațiunilor balneare din țara noastră. Istoria și procesul pe care îl parcurge Govora conțin multe puncte comune cu multe alte locuri, fiind necesară nu doar o privire de ansamblu, dar și o posibilă strategie comună de reactivare. Una din ideile principale pe care dorim ca vizitatorii să o rețină din stația 2 a MuzA este legată de faptul că fiecare etapă istorică a încercat să implementeze propria viziune legată de acest ideal al fanteziei urbane, iar etapa din prezent este aceea de a reconstrui o nouă fantezie – una care să includă valorile tuturor etapelor anterioare, adică patrimoniul, dar care în același timp să-și reconstruiască o identitate adaptată vremurilor pe care le trăim.
Curierul Băilor
În acești ani cu ce proiecte locale v-ați parteneriat?
Ne-am dorit să facem parte din rețeaua de inițiative din zona Olteniei și, în ultima perioadă, am contribuit cu idei și proiecte și în afara Govorei. Proiectele noastre au crescut cu sprijinul Fundației Comunitare Vîlcea, am colaborat cu echipa Voice Your Place pentru o ediție a proiectului omonim la Slatina și lucrăm strîns alături de echipa geoparcului aspirant Oltenia de sub Munte, care ne sînt parteneri deja de cîțiva ani. Patrimoniul nu este decor, muzeu sau nostalgie, ci o resursă vie pentru oameni, care prinde viață cînd este cercetat, activat, reparat, experimentat, redat comunității. Lucrăm acum alături de Asociația Kogayon și Zi.ne de Vîlcea la un proiect care pune în valoare patrimoniul din imediata apropiere a Govorei – „Rădăcini vii – patrimoniu, comunitate și grijă în Oltenia de sub Munte”, parte din programul #RaiffeisenComunități, incubatorul comunităților sustenabile, o inițiativă Raiffeisen Bank România, cu sprijinul Asociației pentru Relații Comunitare.
Ați scos un Ghid de bune practici acum cîțiva ani, a fost foarte bine primit în breaslă, dar ce efecte practice a avut la nivel local?
Ghidul lansat în 2023 a fost gîndit din start ca instrument pentru autoritățile locale. Cel mai concret efect: varianta digitală a fost preluată și publicată pe site-ul Primăriei Băile Govora, ceea ce înseamnă că a devenit o resursă de referință accesibilă și recunoscută. E prea devreme să putem cuantifica efecte vizibile în oraș, mai ales că puterea sa rămîne la nivel de recomandare, nu impune obligații urbanistice. E important, însă, că multe aspecte pe care le abordează ghidul pot fi preluate în regulamentele de urbanism viitoare. Credem totuși că succesul major al acestui ghid este dezbaterea pe care a început-o în interiorul comunității și exemplul pentru alte localități/zone care și-au exprimat dorința de a face propriile ghiduri. Anul acesta scoatem și o nouă ediție printată, care va fi disponibilă la ZABG, în Vila Constanța-Marieta.
Mai aveți în plan și alte cărți? Mă gîndesc la volumul Salutări de la Amara! Fragmente de arhitectură și memorie colectivă, la care Ștefania Tîrcă a contribuit.
Contribuția la volumul Salutări de la Amara! a venit la invitația Asociației VIRA. Cartea este dedicată stațiunii Amara, unde arhitectura socialistă – hotelurile Lebăda, Ialomița și Parc (1969-1984) – definește ansamblul balnear. Interesul Ștefaniei pentru arhitectura balneară dincolo de Govora – inclusiv prin cercetarea ei doctorală – arată o direcție pe care ne dorim să o continuăm: Govora ca studiu de caz, dar cu ochii deschiși spre celelalte stațiuni românești. Mereu sînt pe listă cărți, articole de publicat, dar momentan lucrăm la un mic proiect editorial: Curierul Băilor nr. 2, ziarul estival al festivalului ZABG#7.
De curînd ați salvat niște sobe de la demolare, ce anume v-ar mai plăcea să aveți ocazia să salvați din ce poate fi salvat de azi pe mîine?
Recent am preluat patru sobe de patrimoniu, vechi de mai mult de 100 de ani, la mesajul cuiva care a considerat că am fi potriviți pentru o astfel de misiune. Și a avut dreptate. Ne dorim foarte mult să împiedicăm orice pierdere a elementelor de patrimoniu și apelul nostru este permanent îndreptat către recuperare, restaurare, conservare. Poate chiar încercăm să ajutăm cu un sfat pentru păstrarea lor pe poziție sau o recomandare, fiindcă de cele mai multe ori astfel de elemente dispar din lipsa meșterilor pricepuți. Totuși, atunci cînd proprietarii sînt determinați să renunțe la astfel de componente istorice, ce putem face este să le recuperăm și să le refolosim în alte locuri. Ne-ar plăcea să salvăm tîmplării (cel mai des aruncate), balustrade, sobe, feronerie, mozaicuri, țigle, mobilier – orice poate fi recuperat. Dacă știți cazuri în care elemente istorice urmează să ajungă la gunoi, vă invităm să ne scrieți.
