Echilibrul dintre etică și inovație în domeniul IA

Cea mai mare dilemă în materie de guvernanță în domeniul Inteligenței Artificiale (IA) este stabilirea unor linii directoare pentru utilizarea etică a tehnologiei fără a afecta inutil motivația pentru inovație. Pînă acum, țările și regiunile au eșuat în mare măsură în găsirea unui astfel de echilibru, înclinînd balanța cînd într-o parte, cînd în alta și declarînd cu emfază respectul față de ambele.

Conceptul de IA responsabilă (IAR) exemplifică această retorică idealistă. Principiile pe care le adoptă – de la asigurarea faptului că algoritmii nu se bazează pe seturi de date eronate pînă la prevenirea încălcării vieții private și a drepturilor omului – sînt, fără îndoială, meritorii. Dar IAR nu reușește să arate cum ar trebui integrate aceste idealuri în guvernanța IA și nici cum se poate găsi un echilibru între reglementare și stimularea inovației continue.

Cu toate acestea, IAR a fost adoptată de multe guverne, care au încorporat limbajul relevant în politicile naționale privind IA. Organizațiile internaționale au susținut, de asemenea, IAR – Observatorul Global al Eticii și Guvernanței IA al UNESCO este un exemplu important – cu scopul de a modela normele internaționale și politicile naționale. Dar astfel de abordări „de sus în jos” contrastează puternic cu procesul decizional deliberativ, de la bază la vîrf, care s-a dovedit cel mai eficient în abordarea problemelor ce necesită acțiune colectivă și coordonare.

Între timp, corporațiile își afișează presupusul angajament față de IAR, dar se opun adesea reglementărilor care le-ar obliga să pună în aplicare principiile sale. Chiar și universitățile s-au alăturat inițiativei IAR, oferind cursuri de etică IA în cadrul departamentelor de informatică. Cu toate acestea, cursurile de guvernanță IA sînt oferite, de obicei, în alte departamente, astfel încît e posibil ca studenții de la informatică să le rateze.

Dar ceea ce va conduce la rezultate fezabile din punct de vedere politic, dezirabile din punct de vedere etic și benefice din punct de vedere economic sînt aspectele concrete ale guvernanței IA, nu promovarea unor principii vagi. Factorii de decizie politică din multe economii se confruntă cu dificultăți pe acest front, mai ales cînd încearcă să găsească un echilibru între imperativele etice și stimularea inovației. În timp ce Coreea de Sud și Japonia par să fi găsit un anumit echilibru, Uniunea Europeană a acordat o prioritate mai mare eticii, iar Regatul Unit și Statele Unite au pus inovația pe primul loc.

Legea UE 2024 privind IA încearcă să adopte o abordare echilibrată, clasificînd aplicațiile IA în funcție de risc, activitățile cu risc ridicat fiind reglementate mai strict, iar cele cu risc minim rămînînd nereglementate. Experiența UE în aplicarea eticii IA poate oferi lecții utile pentru restul lumii, deoarece monitorizează punerea în aplicare a reglementărilor sale în toate statele membre. Cu toate acestea, după cum bine a spus președintele francez Emmanuel Macron în februarie, în prezent UE „nu participă la competiție” atunci cînd vorbim de inovație în domeniul IA. Actualmente, Comisia Europeană încă se luptă să articuleze o strategie de inovație care să încurajeze concurența.

SUA au problema opusă. În 2016, au devenit una dintre primele țări care au anunțat o strategie națională privind Inteligența Artificială, însă planul lor s-a axat în mare parte pe cercetare și dezvoltare, chiar dacă a menționat necesitatea cercetării implicațiilor etice ale tehnologiei. (China a răspuns în 2017 cu propria sa strategie axată pe inovație.)

Administrația fostului președinte Joe Biden a căutat un echilibru mai bun între inovație și etică, cu exemplul planului din 2022 pentru o „Declarație a drepturilor” privind IA și a Ordinului executiv din 2023 privind dezvoltarea și utilizarea Inteligenței Artificiale în condiții de siguranță, securitate și încredere. Dar după revenirea la Casa Albă, președintele Donald Trump a respins această abordare. Ordinul său executiv din ianuarie 2025 privind „eliminarea barierelor din calea leadership-ului american în domeniul IA” a revocat politicile și directivele privind Inteligența Artificială care „acționează ca bariere în calea inovației americane în domeniul IA”.

În general, administrația Trump a deprioritizat protecția drepturilor omului și reglementarea sectorului tehnologic, mutînd accentul pe bravada ca mare putere și pe cîștigarea „războiului” tehnologic cu China. Planul de acțiune privind IA introdus în iulie 2025 începe prin a afirma că SUA se află „într-o cursă pentru obținerea dominației globale”, menționînd că ele trebuie să „inoveze mai rapid și mai cuprinzător” decît concurenții lor și să „desființeze barierele de reglementare inutile”. Planul interzice totodată direcționarea fondurilor federale pentru domeniul IA către statele americane cu reglementări „împovărătoare” în materie de IA.

Există și vești bune: Planul de acțiune privind IA include mai multe recomandări privind etica datelor, alianțele globale și stabilirea de standarde, formulate de grupul de lucru al Northern Virginia Technology Council – din care am făcut și eu parte –, ca răspuns la solicitarea de informații pentru strategie făcută de administrația Trump. Cu toate acestea, SUA înclină puternic spre inovație, în detrimentul reglementărilor menite să susțină etica IA. Se poate chiar spune că administrația Trump încalcă în mod deschis etica IA, ca atunci cînd pune în circulație videoclipuri generate de IA prin intermediul contului de social media prezidențial.

Abordarea administrației Trump este, fără îndoială, pe placul giganților americani din domeniul tehnologiei, cărora le place să afirme că reglementarea seturilor de date și a algoritmilor este un joc pierdut (chiar dacă unii dintre ei promovează IAR). Dar întreprinderile americane s-au dovedit mai mult decît pricepute în conceperea unor mecanisme eficiente de protejare a propriilor interese în fața perturbărilor din domeniul IA. Marile case de discuri, bunăoară, au găsit modalități de a se asigura că percep o taxă de licență ori de cîte ori muzica pe care o dețin este utilizată pentru a crea piese generate de Inteligența Artificială și pentru a antrena modele lingvistice mari.

În plus, contrar priorităților declarate de administrația Trump, însăși capacitatea de inovație a Americii e acum în pericol. SUA păstrează avantaje competitive clare în cursa IA – în special o piață a muncii flexibilă, piețe financiare dezvoltate și lichide și o infrastructură de cercetare solidă. Dar incapacitatea de a oferi semnale credibile și coerente investitorilor, combinată cu eforturile de a descuraja imigrația și de a ține universitățile ostatice în scopuri politice, riscă să submineze poziția Americii.

Ignorarea considerentelor etice în numele inovației e o rețetă pentru dezastru. Dar a pretinde că principiile etice vor rezolva provocările reale ridicate de IA în materie de guvernanță e la fel de greșit. Avînd în vedere că Inteligența Artificială se dezvoltă într-un ritm extraordinar, nevoia de a găsi echilibrul corect între etică și inovație – și de a-l păstra în mod consecvent – a devenit imposibil de ignorat.

J.P. Singh, profesor universitar distins la Schar School of Policy and Government și director al Center for AI Innovation and Economic Competitiveness de la George Mason University, este co-redactor-șef al Global Perspectives.

Copyright: Project Syndicate, 2025

www.project-syndicate.org

traducere de Matei PLEŞU

Credit foto: Wikimedia Commons