Bulgaria a fost din nou în centrul atenției după ce un om politic român a vorbit despre relația dintre instabilitatea politică și bunăstarea cetățenilor. Contextul este cel în care Bulgaria a fost unul dintre cele mai instabile, din punct de vedere politic, state membre ale Uniunii Europene, dar, în același timp, unul dintre cele mai stabile în ceea ce privește indicatorii economici.
De altfel, sănătatea macroeconomică a fost principalul atu care a dus Bulgaria în zona euro, probabil cel mai important proiect economic recent al statului vecin. Bulgaria a fost instabilă politic (s-au organizat șapte rînduri de alegeri în cinci ani), dar a avut stabilitate economică.
În România a fost exact invers: adică a existat stabilitate politică din belșug, dar în schimb s-au depășit în mod constant standardele macroeconomice europene. Din acest punct de vedere, stabilitatea politică nu a ajutat la nimic, pentru că alianța politică de la guvernare a încălcat în mod constant limitele disciplinei bugetare.
Să luăm, de exemplu, seria anuală a deficitului bugetar, perioada 2021-2024, în cazul Bulgariei și al României. Pentru Bulgaria, situația deficitului bugetar este în felul următor: -4% din PIB, -2,9% din PIB, -2% din PIB și -3% din PIB. Se poate vedea cum, în pofida instabilității politice, guvernele, indiferent de culoarea lor politică, au respectat parametrii macroeconomici. Spre deosebire de Bulgaria, România a înregistrat devieri mari de la nivelul standard european. Astfel, deficitul a fost în perioada 2021-2024: -7,2% din PIB, -6,5% din PIB, -6,7% din PIB, -9,3% din PIB.
Linia de deficit bugetar nu suportă comparație între Bulgaria și România. Cifrele puse față în față ne arată că a existat, în ambele state, o creștere a deficitului în perioada crizei sanitare, anul 2021, dar care, în cazul Bulgariei, a fost rapid corectat. Situația României a fost total diferită. Chiar dacă a fost deschisă procedura de deficit excesiv de către Comisia Europeană și România și-a asumat un calendar întins pe mai mulți de reducere a deficitului bugetar pentru a putea reintra în standardele europene și pentru a se ridica procedura penalizatoare europeană. Numai că guvernele stabile politic ale României au destabilizat economia nerespectînd planul asumat față de Comisia Europeană. Scuzele invocate de România, precum criza sanitară sau criza energetică declanșată în anul 2021 și amplificată odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia, nu au funcționat în cazul Bulgariei, în sensul că guvernele de la Sofia au revenit la niveluri europene.
S-a spus de nenumărate ori că Bulgaria datorează echilibrele macroeconomice deciziei din anul 1997 de înființare a Consiliului Monetar și, totodată, de ancorare a monedei naționale mai întîi de marca germană, iar apoi de euro. Sigur că această decizie a fost esențială pentru disciplina bugetară a statului de la sud de Dunăre, dar cuplarea monedelor a ajutat cu precădere evoluția leva. Echilibrele macroeconomice au fost gestionate de guvernele de la Sofia și păstrarea echilibrului bugetar a fost un semn de responsabilitate al fiecărui Executiv.
Spre deosebire de Bulgaria, guvernele de la București, bine înfipte la Palatul Victoria și bazîndu-se pe o majoritate parlamentară solidă, au dat dovadă de iresponsabilitate. Cum altfel se poate numi deficitul de neimaginat atins în anul 2024, atunci cînd multe state membre se întorceau la 3% din PIB după salturile făcute în anii 2020-2021 din cauza creșterii cheltuielilor publice reclamate de administrarea crizei sanitare?
Deficitele mici au ținut sub control și datoriile publice. Să privim din nou evoluția datoriei publice în perioada 2021-2024. Bulgaria: 23,8% din PIB, 22,5% din PIB, 22,9% din PIB și 23,8% din PIB. România: 48,6% din PIB, 48,1% din PIB, 49,3% din PIB și 54,8% din PIB. După cum se poate vedea, datoria publică bulgară este de mai bine de două ori mai mică decît cea a României. Acești indicatori, alături de stabilitatea cursului de schimb și de dobînzi, au dus Bulgaria în zona euro, în timp ce România s-a îndepărtat pentru mai mulți ani de o eventuală adoptare a monedei euro.
Un alt exemplu este Portugalia, statul membru care a reușit să aibă rezultate atît de bune încît revista britanică The Economist a desemnat-o anul trecut drept „cea mai bună economie din OCDE”. De exemplu, în anii 2023 și 2024, Portugalia a avut excedent bugetar de 1,3% din PIB și 0,5% din PIB, a redus datoria de la 124% din PIB (în anul 2021) la 93% din PIB (în anul 2024), în condițiile în care stabilitatea politică nu a excelat, pentru că anul trecut s-au organizat alegeri anticipate.
Sînt cazuri care arată că uneori, cum este situația României, stabilitatea politică nu contează sau chiar este periculoasă, dacă Guvernul se simte atît de confortabil încît „aruncă în aer” toți indicatorii macroeconomici. Dacă stabilitatea politică nu este însoțită de responsabilitatea deciziilor economice nu valorează nici doi bani.
Constantin Rudnițchi este analist economic.
Credit foto: Wikimedia Commons
