Rezultatele celor mai recente teste PISA, anunțate în luna septembrie 2026, au propagat o undă de șoc la nivel internațional. Raportul a semnalat un declin îngrijorător, la nivel mondial, al competențelor educaționale în rîndul adolescenților. Pe scurt, între 2015 și 2025, scorul țărilor OCDE a scăzut cu 7 puncte la științe, cu 22 de puncte la matematică și cu 28 de puncte la înțelegerea textului scris. Țări precum Germania, Finlanda, chiar și Singapore, ale căror sisteme școlare au fost adesea date drept exemplu, înregistrează, la rîndul lor, o scădere a performanțelor elevilor. Documentul arată că adolescenții își pierd abilitățile care „contează cel mai mult în era Inteligenței Artificiale”, precum capacitatea de a evalua critic informațiile provenite din diverse surse. Într-un mod cu totul inedit, raportul a evidențiat și faptul că acest declin a fost mai pronunțat în rîndul tinerilor proveniți din familii „relativ înstărite”.
Cititorii „grăbiți”
Un punct critic al raportului PISA indică faptul că ponderea „cititorilor grăbiți”, cei care parcurg textele în grabă pentru a găsi răspunsuri rapide, dar incorecte, aproape că s-a dublat în intervalul 2018-2025. În țările OCDE, ponderea lor a crescut de la 6,6% în 2018 la 11,4% în 2025.
Or, scăderea competențelor de citire se răsfrînge asupra întregului proces de învățare. Capacitatea de a înțelege un text scris este esențială în toate domeniile. La matematică, de exemplu, un elev trebuie să înțeleagă enunțul înainte să aleagă operația potrivită. La științe trebuie să urmărească o explicație, să citească un grafic și să deosebească o dovadă de o presupunere. Problema înțelegerii unui text capătă o miză nouă în contextul dezvoltării Inteligenței Artificiale. Căci un elev poate obține aproape instantaneu o explicație, un rezumat sau rezolvarea unui exercițiu, însă, ca să știe dacă răspunsul este bun sau nu, trebuie să înțeleagă, să compare informații, să observe discrepanțele.
Marea surpriză a acestei ediții nu a fost regresul elevilor dezavantajați, ci din contra: tinerii proveniți din familii înstărite (cu statut socio-economic ridicat) au înregistrat cel mai pronunțat declin al rezultatelor, în special la citit și matematică. De exemplu, în țări precum Spania, elevii din medii favorizate au pierdut de două ori mai multe puncte comparativ cu cei din medii vulnerabile. Experții pun această scădere bruscă pe seama digitalizării intense, a timpului prelungit petrecut pe ecrane și a reducerii drastice a lecturii de plăcere în rîndul tinerilor cu acces nelimitat la tehnologie. Una dintre explicații ar fi că tinerii din familii cu posibilități sînt primii care primesc smartphone-uri performante, tablete, console. Expunerea timpurie a înlocuit aproape complet lectura de plăcere cu stimularea rapidă din rețelele sociale (TikTok sau Instagram). Drept urmare, creierul lor s-a adaptat la formate scurte, pierzîndu-și capacitatea de concentrare pe texte lungi și complexe, exact ceea ce testează PISA la lectură.
O analiză publicată de Science Media Centre scoate la iveală un alt paradox. Deși familiile din clasa de mijloc și cea de sus au resurse financiare, părinții cu studii superioare au programe de lucru din ce în ce mai încărcate în formatul economic actual. Lipsa de timp liber a părinților este adesea „compensată” prin cumpărarea de gadget-uri pentru copii, lăsîndu-i pe aceștia din urmă să facă un scrolling solitar, nesupravegheat, în detrimentul interacțiunii educaționale din familie. Astfel, ceea ce în trecut era considerat un avantaj economic s-a transformat, prin saturație digitală, într-un dezavantaj de atenție și învățare.
Comisia Europeană, plan de urgență
Purtătorul de cuvînt al Comisiei Europene pe probleme de educație, Eva Hrncirova, a confirmat, într-un interviu pentru Radio Iași, că acest trend descendent masiv rămîne o prioritate absolută pe agenda executivului comunitar. Ea a subliniat că reducerea performanțelor la competențele de bază afectează direct viitorul economic al UE. Ca răspuns direct la criză, Comisia Europeană a anunțat că în luna noiembrie va lansa un plan de urgență numit „Pachetul pentru Educație”. Măsurile vor viza combaterea analfabetismului funcțional și îmbunătățirea rezultatelor la lectură, matematică și științe, acolo unde mediile europene au înregistrat scăderi drastice. Pachetul urmărește creșterea atractivității profesiei didactice și combaterea deficitului cronic de personal calificat cu care se confruntă școlile din Uniune.
De asemenea, este vizată dotarea școlilor cu infrastructură modernă și dezvoltarea competențelor digitale atît în rîndul elevilor, cît și al profesorilor. Nu în ultimul rînd, programul va pune accent pe utilizarea mai eficientă a celor aproximativ 65 de miliarde de euro alocate educației prin planurile naționale de redresare și reziliență (cum este PNRR în cazul României), alături de extinderea proiectelor prin programul Erasmus.
Guvernele europene au reacționat și ele, punctual. Poate cea mai dură declarație a venit din partea ministrul francez al Educației, Édouard Geffray, care a descris declinul rezultatelor PISA drept o „distrugere cognitivă” a noii generații, cauzată în mare parte de digitalizarea excesivă și reducerea lecturii. Franța a înregistrat cele mai slabe rezultate din istoria participării sale la PISA. Ca urmare, guvernul Hexagonului a stabilit o țintă națională oficială de recuperare completă pînă în 2029 și a validat decizia de a implementa interdicția totală a smartphone-urilor în școli.
La fel, și Germania a obținut cele mai slabe rezultate din istoria participării sale la PISA în toate cele trei domenii evaluate. Ministrul federal al Educației, Karin Prien, a etichetat aceste rezultate „de-a dreptul alarmante”, susținînd că diferențele dintre elevii din familii favorizate și cei din medii dezavantajate au crescut într-un mod îngrijorător. Chiar și Finlanda, considerată istoric un etalon al educației globale, a înregistrat un regres major. Ministrul finlandez al Educației a recunoscut că sistemul educațional finlandez nu a mai trecut printr-o reformă curriculară majoră de aproape 50 de ani. Guvernul a avertizat că nici o programă școlară, oricît succes ar fi avut în trecut, nu mai poate funcționa neschimbată într-o societate aflată în transformare rapidă.
În Suedia, rezultatele aflate la minime istorice au stîrnit dezbateri guvernamentale și politice intense. Agenția Națională pentru Educație (Skolverket) a publicat un raport oficial în care a subliniat că ministerul lucrează deja la măsuri care să reîntărească rolul tradițional al profesorului la catedră și să reducă dependența de ecrane în favoarea manualelor tipărite, pentru „a restabili un mediu de învățare echitabil”. Luxemburgul a pierdut 27 de puncte la citire față de 2018, iar ministrul Claude Meisch a cerut un plan amplu de alfabetizare, astfel încît tinerii să fie ajutați să citească din nou texte lungi și complexe.
Guvernul spaniol a emis comunicate prin care subliniază că lucrează deja intens pentru „inversarea rezultatelor negative”. Ministerul spaniol al Educației a vorbit despre deblocarea unor fonduri de milioane de euro destinate programelor de cooperare teritorială specializate pe educație, insistînd pe colaborarea strînsă între administrația centrală și regiunile autonome. Ministrul Educației din Bulgaria, Gheorghi Valcev, a declarat că rezultatele PISA reprezintă „un ultim semnal de alarmă pentru o schimbare radicală”. Oficialul bulgar a recunoscut acumularea unor probleme structurale cronice și a promis că ministerul va prezenta în următoarele luni un plan de revizuire completă a modelului educațional bulgar pentru următorii doi-trei ani.
În România, după ce datele au arătat că peste 52% din elevii de 15 ani se află la nivelul analfabetismului funcțional la matematică, ministrul Educației a descris fenomenul drept efectul unui „virus cognitiv” acumulat în anii precedenți.
Ce spun specialiștii despre acest declin la nivel mondial
Éric Charbonnier, analist în cadrul Direcției pentru Educație a OCDE, a explicat, într-un interviu pentru Le Point, că scăderea rezultatelor PISA nu este cauzată, în ciuda speculațiilor, de pandemie. Declinul, potrivit analistului, începuse mult mai înainte, dificultățile la înțelegerea unui text fiind vizibile încă din 2015, ceea ce a influențat, în timp, rezultatele la matematică, unde elevii trebuie mai întîi să înțeleagă enunțurile. Pe de altă parte, susține Charbonnier, pandemia ar fi putut accelera această evoluție, inclusiv prin creșterea timpului petrecut în fața ecranelor și pe rețelele sociale. Analistul a arătat că datele indică o corelație între utilizarea ecranelor și performanțele mai slabe, mai ales cînd dispozitivele sînt folosite pentru divertisment. Însă, susține acesta, și utilizarea ecranului în scop educațional poate fi asociată cu rezultate slabe la învățătură, atunci cînd depășește șapte ore pe zi, ridicînd problema înlocuirii manualelor cu tablete. Distragerile digitale ar putea afecta concentrarea, motivația și implicarea elevilor, susține Charbonnier.
A cui e vina?
Digitalizarea vieții, restricțiile din pandemie, viața cu ochii în ecran. Totuși, rezultatele PISA nu descriu o generație incapabilă să învețe. Ridică o întrebare mult mai incomodă: cîtă grijă avem, ca societate, de felul în care cresc și învață copiii noștri? Interzicerea telefoanelor sau cumpărarea unor tehnologii vor fi suficiente pentru a inversa trend-ul? Sau este nevoie redescoperirea cititului de plăcere, a lecturii, de profesori sprijiniți să predea bine și de adulți care să fie prezenți în viața copiilor?
Mizăm pe tehnologie? Atunci să-i învățăm pe tineri să o folosească fără să renunțe la propria judecată. Vrem ca ei să devină adulții care vor avea grijă de noi? Atunci ar trebui să fim, de pe acum, mai atenți la nevoile lor.
