De ce credeți că unii tineri ajung să urmărească influencer-i care spun că femeile sînt „problema” societății? Ce emoții sau frustrări ar putea fi exploatate? Sînt două interogații prin care s-ar putea face intrarea într-o lecție. O vedeți legată, poate, de vreun text literar? Poate de Enigma Otiliei, romanul lui G. Călinescu? Vă aduceți aminte replica Aglaei Tulea: „Fete ca ea pentru asta sînt. Să trăiască discret cu băieții de familie, să-i ferească de alte lucruri mai rele”? Sau observația lui Stănică Rațiu: „Să te ferești de Otilia, e șireată fă-ți interesele și atît”? Îl văd pe Stănică Rațiu ca pe un posibil influencer contemporan, care face podcast-uri despre masculinitate, „educînd” băieții.
Firește, comparația poate părea forțată, dar numai pînă în momentul în care ne amintim că Stănică este, înainte de toate, un mare producător de discurs. Vorbește mult, vorbește convingător și, mai ales, vorbește pe înțelesul auditoriului. Simplifică lumea în cîteva reguli ușor de ținut minte: ai grijă de interesele tale, nu te încrede în femei prea independente, fii atent la ce se ascunde în spatele farmecului. Dacă ar trăi azi, l-aș vedea fără dificultate într-un studio improvizat, cu microfonul în față și cu titluri de tipul „Ce trebuie să știe un bărbat adevărat despre femei”.
În realitate, fenomenul există deja și are un nume: „manosphere”, un ecosistem de comunități online în care circulă teorii despre declinul bărbatului, despre dominația feminină în societate sau despre necesitatea revenirii la o masculinitate „autentică”. Documentare recente arată cum adolescenți sau tineri ajung, aproape fără să-și dea seama, să consume tot mai mult conținut de acest tip (un exemplu fiind Inside the Manosphere, produs de Louis Theroux). De la un clip despre fitness sau succes personal se poate ajunge, prin recomandările algoritmilor, la discursuri tot mai radicale despre relațiile dintre bărbați și femei, cîteva fiind explorate de acest documentar: „Societatea favorizează femeile”, „Bărbații adevărați trebuie să domine”, „Feminismul este cauza tuturor problemelor” etc.
Ceea ce mă interesează însă, ca profesor, nu este doar condamnarea acestor discursuri, ci și înțelegerea mecanismului prin care ele devin atractive. În spatele lor stau adesea emoții reale: sentimentul de marginalizare, frustrarea socială, dificultatea de a-ți găsi locul într-o lume care pare să ceară permanent performanță și succes. Pentru un adolescent, explicațiile simple pot avea un farmec irezistibil. Dacă lucrurile nu merg bine, trebuie să existe o cauză clară. Iar dacă cineva îți spune că acea cauză este ușor de identificat – o categorie socială, un grup, o ideologie –, tentația de a accepta explicația este mare.
De aici și rolul educației media. În loc să le spunem elevilor ce ar trebui să creadă, poate că ar fi mai util să îi ajutăm să observe cum funcționează aceste discursuri. Ce emoții sînt activate? Ce generalizări apar? Ce informații lipsesc? Și, mai ales, de ce anumite mesaje devin virale: tocmai pentru că simplifică realitatea pînă la caricatură.
Literatura poate fi, surprinzător, un aliat bun în această discuție. Personaje precum Stănică Rațiu ne arată că tipologia „influencer-ului” nu este, de fapt, nouă. Există de mult timp oameni care transformă fricile și resentimentele celorlalți în capital simbolic. Diferența este că astăzi amplificarea se face prin algoritmi, iar audiența nu mai este o sufragerie sau o masă de prieteni, ci o comunitate online de mii sau milioane de urmăritori.
De aceea, poate că una dintre mizele educației contemporane nu este doar transmiterea de informații, ci dezvoltarea unei forme de luciditate. Capacitatea de a recunoaște momentul în care cineva încearcă să ne explice lumea prea simplu. Pentru că, de cele mai multe ori, tocmai aceste explicații seducătoare sînt cele care ne îndepărtează cel mai mult de înțelegerea realității. În fond, Manosphere funcționează aproape identic cu alte forme de radicalizare online (extremism politic, teorii conspiraționiste etc.). Diferența este doar tema.
Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română. Cea mai recentă carte publicată: O rochiță galbenă, ca o lămîie bine coaptă, Editura Polirom, 2022.
