
O parte din terminologia recentă a Inteligenței Artificiale generative a intrat în circulația mai largă, fiind intens folosită în presa scrisă și audiovizuală și pe rețelele sociale, în explicații tehnice sau în știri de senzație (uneori apocaliptice). Preluarea, adaptarea și traducerea din engleză a noilor termeni nu sînt lipsite de dificultăți. Metaforele (halucinație, antrenament) sînt integrate mai ușor, prin calc semantic. Siglele constituie o zonă tipică de variație a formei, pentru că pot fi păstrate ca atare (AI) și pronunțate ca în engleză, dar pot fi și echivalate cu inițialele traducerii (IA), pronunțate după model românesc. O sintagmă esențială greu de tradus s-a dovedit a fi large language models (LLM), denumind algoritmii Inteligenței Artificiale care au produs în ultimii ani cea mai mare surpriză, prin capacitatea lor de a genera enunțuri corecte, texte și dialoguri coerente în limbile naturale. În momentul de față, variantele de echivalare ale sintagmei terminologice sînt numeroase; unele bîjbîieli se datorează oamenilor, altele poate chiar traducerilor automate. Uneori aceleași articole jonglează cu mai multe variante de traducere, fără a se putea hotărî pentru una anume. O soluție este adesea păstrarea siglei din engleză (LLM), urmată de traducerea ezitantă și eventual de o explicație. Sigla permite integrarea în frază, ca substantiv neutru: „Ce este un LLM”; „LLM-urile” (coderslab.ro).
Între echivalențele care circulă în textele actuale, mai frecventă pare a fi sintagma „model lingvistic mare” (preferată și de Wikipedia). Formula nu este foarte reușită, punctul ei slab fiind chiar asocierea adjectivului mare cu substantivul model: sintagma „model mare” apare în texte destul de rar și are aproape exclusiv accepții concrete, ca în „tapetul cu model mare” (cerbulalbastru.ro). În accepția informatică, modelele sînt „mari” prin gradul lor de complexitate, cu mulți parametri, și mai ales pentru că au fost „antrenate” pe o cantitate uriașă de date textuale. Din acest punct de vedere, este mai clară formula care explicitează pe large din engleză prin perifraza „de mari dimensiuni” sau „de dimensiuni mari”: „Modele lingvistice de mari dimensiuni pentru Uniunea Europeană” (lims4eu.eu); „modelul lingvistic de dimensiuni mari” (dilema.ro). Wikipedia indică o preferință pentru explicitări similare și în alte limbi romanice: în italiană prima opțiune este „modello linguistico di grandi dimensioni” (neologism înregistrat și în Enciclopedia Treccani online), alături de care sînt totuși citate și denumirile alternative „modello linguistico ampio” și „modello linguistico grande”. În spaniolă găsim „modelo de lenguaje de gran tamaño”, iar în portugheză „modelos de linguagem em grande escala”. E drept, pentru franceză se preferă „grand modèle de langage” (cu alte opțiuni: „grand modèle linguistique”, „grand modèle de langue”, „modèle de langage de grande taille”, „modèle massif de langage”), iar în catalană – „model de llenguatge gran”. Oricum, diversitatea și instabilitatea traducerilor face ca în toate aceste limbi sigla să rămînă (cel puțin deocamdată) cea din engleză, ușor de recunoscut de toată lumea.

Revenind la română, constatăm că există și soluții mult mai proaste. În primul rînd, observăm tentația de a-l traduce pe language din original prin limbaj, ceea ce aduce în sintagmă două substantive – model și limbaj („model de limbaj mare”, coderslab.ro) – și un risc de confuzie. Cît timp adjectivul mare este plasat în vecinătatea substantivului model și se acordă cu el, lucrurile rămîn sub control: „modele mari de limbaj” (ro.shaip.com). Problemele apar atunci cînd adjectivul este plasat după substantivul limbaj și se acordă cu acesta, producînd ciudățenia limbaj mare: „Modelele de limbaj mare” (ro.shaip.com), „cele 5 modele de limbaj mare (LLM) din octombrie 2026” (unite.ai). Acordul greșit se poate asocia și cu o traducere neinspirată a adjectivului englezesc large prin larg: „modelele de limbaj larg” (ro.shaip.com). Și în cazul opțiunii pentru limbaj, soluții preferabile mi se par a fi cele care înlocuiesc adjectivul printr-o sintagmă: „Un model de limbaj de mari dimensiuni este un algoritm de inteligență artificială antrenat pe volume uriașe de text” (bittnet.ro); „Cum funcționează modelele de limbaj de mari dimensiuni (LLM)?” (bittnet.ro); „Introducere în Modelele de Limbaj de Mare Amploare (LLMs)” (nobleprog.ro, cu o nerecomandabilă folosire a majusculelor).
Și mai rău e cînd pentru language se preferă traducerea limbă, cu rezultatul catastrofal limbă mare: „Polonia lansează un model de limbă poloneză mare”; „un model de limbă mare pentru limba polonă disponibil pentru toată lumea” (alt-edic.eu). Nu știm dacă e vorba de o traducere automată neizbutită și nerevizuită de creierul și mîna omului sau doar un rezultat al ignoranței și al neglijenței omului însuși, dar efectele sînt profund comice.
În concluzie, mi se pare preferabilă pentru LLM traducerea modele lingvistice de mari dimensiuni; vom vedea dacă nu cumva lungimea ei se va dovedi descurajantă pentru vorbitorii specialiști și nespecialiști, astfel că vom rămîne cu modelele mari.
Rodica Zafiu este profesor dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).
Credit foto: Wikimedia Commons
