Economia românească nu este deloc în cea mai bună formă. La nivel macro, cea mai rea știre este că primul trimestru al anului a venit cu o scădere economică. Este vorba despre o reducere a PIB cu 1,2% în termeni anuali. Scăderea este mai mare decît anticipațiile instituțiilor specializate, ceea ce aduce un mare semn de întrebare față de acest an, respectiv dacă se va înregistra creștere sau scădere economică.
Contracția economiei nu este singura problemă, inflația este la un nivel înalt, peste 10%, ceea ce arată că România este în pericol să fie atinsă de fenomenul numit stagflație, adică stagnare economică și inflație ridicată. În primele patru luni ale anului, consumul gospodăriilor a scăzut cu 5,4% față de anul trecut, iar declinul începe din august 2025, atunci cînd a crescut TVA. Ca o consecință pozitivă, deficitul comercial s-a redus cu aproximativ 792 de milioane de euro, chiar dacă rămîne la un nivel ridicat, 7,7 miliarde de euro. Ajustarea deficitului balanței comerciale este normală în condițiile în care consumul s-a redus. Să ne aducem aminte că, în anii trecuți, dinamica ridicată a consumului a dus la o creștere substanțială a importurilor și, pe cale de consecință, a deficitului. Exporturile au crescut, dar nu au putut ține pasul cu importurile. România a fost o economie dependentă în multe domenii de importuri, de la produse alimentare la cele chimice și de la importurile necesare industriei auto pînă la combustibili sau țiței.
Deficitul comercial pune presiune pe cursul de schimb leu-euro. Mulți experți sînt în continuare mirați de stabilitatea cursului de schimb din ultimii ani. Reprezentanți ai Băncii Naționale a României (BNR) au explicat de fiecare dată că leul își trage forța în raport cu moneda europeană din intrările de valută în țară, care vin din două surse: fonduri europene, inclusiv PNRR, și fonduri de investiții. Desigur, discuția pe tema stabilității cursului de schimb poate fi foarte lungă, dar ceea ce am văzut în ultimele luni a fost o mișcare rapidă a cursului de schimb în momente cu tensiuni politice. Fundamentele economice și evoluțiile politice pot duce la presiuni mari pentru devalorizarea leului, chiar dacă „gardianul”, BNR, este la datorie și are o rezervă valutară internațională substanțială.
Vestea bună este cea a reducerii deficitului bugetar în primele patru luni ale anului. Cifrele sînt atrăgătoare. În comparație cu anul trecut, deficitul s-a redus la 1,17% din PIB și este la mai puțin de jumătate în termeni nominali, 24 de miliarde de lei față de 56 de miliarde de lei. Nu este de neglijat. Reducerea deficitului contribuie la scăderea inflației, dar este un indicator la care se uită cu mare atenție finanțatorii României, adică instituțiile financiare bancare sau nebancare care cumpără cu banii clienților sau contribuabililor lor datoria publică a României. Pare-se că în România deficitul bugetar este în continuare tratat cu mare larghețe. Putem găsi politicieni sau comentatori care vorbesc cu lejeritate despre deficitul bugetar uitînd că România este sub procedura de deficit excesiv și pledînd direct sau indirect pentru relaxare bugetară. Se uită că încă România s-a angajat într-un parcurs european de reducere a deficitului bugetar și că agențiile de rating sînt foarte atente la rezultatele pe care le obține Guvernul în direcția reducerii deficitului bugetar. S-ar putea ca apelul la agențiile de rating să fi devenit plictisitor, dar tema are o miză importantă, pentru că o eventuală retrogradare a României în categoria „nerecomandat pentru investiții” ar obliga o parte din investitorii financiari să se retragă de pe piața românească. De altfel, recent, o companie de consultanță canadiană a recomandat investitorilor să vîndă titlurile de stat românești, ceea ce este un semnal care nu trebuie trecut foarte ușor cu vederea.
Foarte ciudat este că în rîndul opiniei publice, dar și al politicienilor există un fel de exuberanță irațională. Plutește în aer ideea că, odată cu plecarea premierului Ilie Bolojan, se vor opri și deciziile care să ducă la reducerea deficitului bugetar. Există un sentiment că pleacă politicianul „care taie” și va veni cel „care dă”. Ceea ce este o mare greșeală și un fals. De fapt, Guvernul României, indiferent sub ce formă, va trebui să continue programele de reducere a deficitului bugetar și să respecte angajamentele asumate la nivel european. Există senzația că a trecut ce era mai greu și că acum pot reveni creșterile salariale bugetare, că bugetul se poate întoarce la investiții publice incerte. Fals. O relaxare a cheltuielilor bugetare poate duce la derapaje pe care le-am mai văzut în ultimii ani.
Trebuie spus că evoluțiile negative ale economiei românești sînt evidente, dar ele vin ca urmare a efortului făcut de Guvernul Bolojan pentru a echilibra finanțele publice. De la profesori de economie pînă la guvernatorul BNR, experții spun clar că reducerea deficitului bugetar cu așteptările de creștere a cheltuielilor bugetare sînt măsuri conflictuale, care nu se pot lua în același timp. Cu alte cuvinte, scăderea consumului, scăderea economică, inflația nu sînt decît rezultatele previzibile ale unor măsuri necesare pentru reducerea deficitului bugetar.
La ora redactării acestui material, sînt vehiculate pe surse o serie de nume pentru viitorul Guvern. O mare parte dintre aceștia sînt într-adevăr oameni competenți, promițători, dar care vor intra în „malaxorul” politic. Zona politică este însă astăzi profund divizată, divergentă și cu interese atît de diferite. Oamenii competenți din Guvern se vor lovi de incompetența sau de interesele opuse ale politicienilor. De aceea, șansele unui guvern de tehnicieni sînt pentru moment foarte aproape de zero. Este însă datoria lor să încerce.
Constantin Rudnițchi este analist economic.
Credit foto: Wikimedia Commons
