Papa Leon al XIV-lea tocmai a publicat prima sa enciclică, Magnifica Humanitas, care prezintă poziția Bisericii Catolice cu privire la amenințările reprezentate de Inteligența Artificială (IA). Subiectul ales de Leon este cît se poate de simbolic. Papa Leon al XIII-lea este cel mai bine cunoscut pentru enciclica sa din 1891, Rerum Novarum, care a încercat să reconcilieze Biserica cu modernitatea și cu industrializarea accelerată. La fel ca omonimul său, Leon al XIV-lea consideră că problemele etice ridicate de schimbările tehnologice reprezintă o preocupare esențială.
Magnifica Humanitas prezintă IA ca pe o nouă provocare profundă pentru demnitatea umană, pentru justiție și pentru securitatea economică. Pentru a face față acestor provocări, Leon invocă învățăturile sociale catolice fundamentale despre importanța demnității umane și a drepturilor omului, a binelui comun și a principiilor universalității, subsidiarității, solidarității și justiției sociale. Deși recunoaște că IA poate fi un „instrument valoros”, el avertizează că aceasta trebuie „dezarmată… eliberată de logici care o transformă într-un instrument de dominare, excludere sau moarte”.
Leon aduce în discuție mai ales întregul „ciclu de viață” al IA, de la exploatarea oamenilor și a naturii pentru extragerea materiilor prime necesare pentru hardware-ul IA pînă la alegerile de proiectare și utilizările finale distructive din punct de vedere social și ecologic. „Nimic din lumea IA nu este imaterial sau magic”, scrie Leon. „Fiecare răspuns aparent imediat și impecabil este rezultatul unui lung lanț de mediere, care implică rețele vaste de resurse naturale, infrastructură energetică și, mai presus de toate, oameni.”
Oamenii, nu tehnologia, se află în centrul Magnifica Humanitas. „O parte semnificativă a funcționării economiei digitale se bazează pe munca tăcută a milioane de oameni angajați în activități esențiale, dar în mare parte nevăzute”, continuă Leon, „cum ar fi etichetarea datelor, antrenarea modelelor și moderarea conținutului, care implică adesea materiale tulburătoare.”
O astfel de exploatare, observă el, „pune la grea încercare conștiința morală a epocii noastre”. Dacă IA depinde de și produce „noi forme de subordonare globală, aceasta se află în contradicție cu principiul fundamental al demnității umane”. În cele din urmă, „lupta împotriva noilor forme de sclavie este un test decisiv pentru discernămîntul etic al IA și al transformării digitale”.
Leon nu ezită să denunțe în mod explicit nedreptățile și practicile economice reprobabile care sînt deja răspîndite în industria IA. El întrevede o nouă formă de colonialism. „El nu mai domină doar corpurile, ci își însușește datele, transformînd viețile personale în informații exploatabile.”
Luați în considerare implicațiile pentru sănătatea publică și etica biomedicală. Pe măsură ce laboratoarele IA colectează date medicale, epidemiologice și demografice din regiuni vulnerabile, ele ajung să „controleze datele de sănătate ale unor popoare întregi – adesea colectate sub pretextul ajutorului, cercetării sau inovării”. Rezultatul este o formă de „influență structurală asupra viitorului, deoarece ele pot modela nevoile și piețele. De asemenea, ele pot decide înaintea altora cine va beneficia de medicamente, investiții și măsuri de protecție”.
Leon descrie apoi măsurile necesare pentru a se asigura că IA nu servește doar cîtorva corporații tehnologice multinaționale, ci tuturor oamenilor, precum și întregii noastre planete. El solicită în mod repetat o reglementare globală a IA și o supraveghere independentă și eficientă, urmînd astfel aceeași cale ca predecesorul său recent, Papa Francisc, care a preluat propuneri concrete din studiul meu (Digital Transformation and Ethics, Nomos, 2021): o reglementare globală bazată pe drepturile omului a sistemelor pe bază de date și înființarea unei noi agenții – Agenția internațională pentru sisteme pe bază de date – la Națiunile Unite, cu rolul de a o impune.
Leon prezintă în detaliu ce trebuie făcut pentru a reglementa dispozitivele digitale și „rețelele sociale” (mai degrabă „rețele antisociale”, avînd în vedere că au fost concepute de la bun început pentru a transforma utilizatorii în dependenți disparați). El consideră că sînt necesare limite de vîrstă, responsabilitatea furnizorilor de servicii („mai degrabă decît transferarea întregii sarcini a controlului asupra familiilor”) și „măsuri de protecție” specifice mai puternice „împotriva tuturor formelor de exploatare sexuală și violență online”. De asemenea, el solicită eforturi mai mari pentru a-i învăța pe „copii, adolescenți și tineri cum să recunoască manipularea, să-și apere demnitatea și să o respecte pe cea a celorlalți în mediile digitale”.
Papa are absolută dreptate să celebreze măreția umanității, să critice și să respingă transumanismul și postumanismul și să sublinieze diferența esențială, categorică și insurmontabilă dintre oameni și mașini – care nu au libertate, capacitate morală sau inteligență emoțională și socială. Magnifica Humanitas cheamă întreaga lume – credincioși și necredincioși – să apere cauza apărării demnității umane și a efortului comun în vederea unui prezent și a unui viitor uman și durabil.
Peter G. Kirchschläger, profesor de Etică și director al Institutului de Etică Socială (ISE) de la Universitatea din Lucerna, este profesor invitat la ETH Zürich.
Credit foto: Wikimedia Commons
.jpg)
