E deja o lemă. În zilele noastre nu ai zile dacă o secundă nu ești atent sau dacă nu te prinzi repede de ceea ce vrea să facă ucigașul din fața ta. E ca la gladiatori. Cînd pierzi, riști să pierzi totul, meciul, obrazul, faima, anii de construcție migăloasă. Istețimile cu nemiluita se duc pe apa Sîmbetei pentru o singură prostie, ori o aiureală, o clipă de rătăcire. Sau pur și simplu dacă dai peste un monstru. Ești mort și nisipul îți suge sîngele. Inter e o echipă uriașă, dar a dat peste o echipă istorică. După ce a plecat țestoasa ninja Mbappé, PSG s-a transformat într-o țestoasă romană, acel tanc avant la lettre, împotriva căreia nu poți decît să te rogi ca sfîrșitul să fie scurt și nedureros. N-a fost. A fost ceea ce francezii numesc une mise à mort, o execuție, 5 la 0. Inter a fost redusă la rolul de sac de box. Ideea e că, în epoca asta, capacitatea echipelor de a se transforma în mașini de război nemiloase nu cunoaște echivalent în istorie. În trecut erau doar nemții. În 2014 au năucit Brazilia în semifinalele mondiale, 7-1. Acum nu mai există astfel de frontiere. Oricine are destui bani și destul timp poate ajunge la un grad de eficiență și valoare demn de cele cele mai înalte realizări ale tehnologiei umane. Dar dincolo de legea nemiloasă a fotbalului de azi există o altă poveste pe care ar trebui să o asculte toți cei care muncesc într-un colectiv. PSG a cheltuit zeci de miliarde de euro pentru a da de formula corectă. A găsit-o fix cînd a renunțat la a crede că banii cumpără trofee. Qatarezii au vrut să creeze un palat construit din smaralde în loc să cheme un arhitect bun care să dea șansa unei Sagrada Familia ridicate în timp record. PSG a fost pînă acum doi ani o vitrină cu bijuterii. De cînd a venit Luis Enrique, antrenorul ca o lamă de cuțit, a devenit cea mai bună echipă din lume. Un grup coerent de zilieri e mai eficace decît unul de artiști plini de aere care trag hăis-cea. E atît de simplu. Atunci de ce a fost nevoie de sume colosale pentru a ajunge la acest adevăr elementar? Pentru că simplitatea e cel mai dificil proiect dintre toate. Și așa a fost mereu.
