Poate ați avut perioade copleșitoare în viață, cu ore lungi de muncă, fără colegi binevoitori cu care să schimbați o vorbă, poate cu un copil bolnav sau un partener care nu vă sprijină, cu prieteni care nu răspund cu înțelegere și empatie, pesemne prinși, la rîndul lor, pe o roată de hamster asemănătoare. Poate că nu v-a mai bucurat nimic și ați avut dimineți cînd n-ați mai vrut să vă dați jos din pat sau seri cînd v-a bușit plînsul în autobuz. E-n regulă, am fost toți acolo la un moment dat. Poate că n-ați avut cărei persoane să-i spuneți tot ce vă doare și atunci ați scris în chat-ul mereu disponibil. Răspunsul a sosit instantaneu, blînd și fără judecată. Nu v-a costat nimic.
Astfel de scene nu sînt atît de rare pe cît ne-am dori. Un sondaj Ipsos recent, realizat pentru Hedepy – o platformă de psihoterapie online și offline – în șase țări din Europa Centrală și de Est, arată că 46% din români au apelat cel puțin o dată la IA pentru sprijin emoțional, cel mai mare procent din regiune. Printre tinerii de 18-30 de ani, procentul urcă la 69%.
Nevoia de sprijin psihologic e foarte mare, dar, în România, oamenii suferă în tăcere din cauza veniturilor mici și a prejudecăților legate de terapie. Un raport al asociației Mindcare For All, construit pe datele Eurobarometrului din 2023, arată că 42% din români au avut probleme de sănătate mintală precum depresia sau anxietatea, însă 60% n-au apelat la un specialist. România se numără, potrivit raportului, printre primele cinci țări din sondaj la stigmatizarea problemelor de sănătate mintală. Mulți nu recunosc simptomele, considerîndu-le doar oboseală sau o pasă proastă, iar alții refuză terapia vrînd să-și demonstreze că se descurcă singuri. Nu e de ajutor nici faptul că avem din ce în ce mai puține persoane apropiate în jur, iar singurătatea e în creștere: potrivit OMS, între 17 și 21% din cei de 13-29 de ani se simt singuri. Să te angajezi într-un proces îndelungat de terapie cere curaj, iar să găsești un terapeut cu care să ai chimie e o artă în sine. Și, la un salariu minim net de 2.700 de lei pe lună, să dai chiar și 250 de lei pe o oră săptămînală de terapie poate fi de neconceput. Cînd aducem laolaltă aceste perspective, nu mai e de mirare că doar 18% din români merg la psiholog, iar costul rămîne principalul obstacol, după cum arată raportul Mindcare For All.
Nu e nici o rușine să alegem drept sprijin o variantă mai ieftină și mai la îndemînă într-o perioadă dificilă, dar trebuie să știm și ce alegem de fapt.
97% din psihologii chestionați de American Psychological Association în 2026 se tem că un chatbot poate întări comportamente dăunătoare sau credințe delirante, cu atît mai periculos cu cît oamenii se atașează de vocea plină de compasiune care pare că-i înțelege și le răspunde oricînd. Încă din 1966, cînd Joseph Weizenbaum a scris ELIZA, un program care-i răspundea utilizatorului cu propriile fraze, reformulate ca întrebări, s-a descoperit tendința oamenilor de a atribui înțelegere, intenție și chiar sensibilitate unui sistem care leagă cuvinte într-un mod familiar. Specialiștii avertizează că chatboții tind să le dea dreptate utilizatorilor și că uneori doar agravează anxietatea, pe cînd un terapeut bun te ascultă, dar te și contrazice cu grijă și te îndrumă într-o direcție utilă. Există deja în SUA mai multe cazuri de suicid în care s-au descoperit ulterior discuții cu chatboți care, se pare, au validat gîndurile cele mai negre ale utilizatorilor – iar aici e cel mai evident pericolul unui ascultător care-ți dă mereu dreptate.
Dacă mă întrebați pe mine, să lăsăm oamenii la mila boților e nu doar imoral, ci și sfîșietor de trist, semnul unei societăți care se autodegradează. Dar să ne uităm pe cifre, căci poate tabloul nu e atît de întunecat. În același sondaj APA, 40% din psihologi consideră că un chatbot poate ajuta cînd nu e disponibil un specialist. La Universitatea Dartmouth, un studiu controlat a arătat că, folosind un chatbot special – construit clinic și monitorizat, nu de uz general –, simptomele depresive s-au redus în medie cu 51%. Iar în România, o tînără de 19 ani a declarat pentru Snoop că și-a părăsit iubitul violent după ce a vorbit cu ChatGPT, și că vrea să meargă și la terapie, conștientă că IA nu poate reproduce conexiunea umană.
Care e totuși soluția? Nu le putem lua oamenilor singurul sprijin la îndemînă, dar putem să cerem reguli clare: transparență, protecție pentru minori și trimitere către un om atunci cînd apar primele semnale de risc. În plus, e vital ca terapia să fie cu adevărat accesibilă: jurnalista Sorana Stănescu a documentat în 2025 circuitul prin care poate fi decontată psihoterapia în România: încă e foarte dificil. În plus, ar trebui să ne asigurăm că avem mereu psihologi acolo unde e nevoie: în școli, în companii, în comunitate. Și, în cele din urmă, să ne găsim și noi capacitatea de-a asculta cu adevărat și de a înțelege cînd cineva apropiat are nevoie de ajutor.
Credit foto: Wikimedia Commons
.jpg)
.jpg)
