Anglicismul chatbot, cuvînt creat în domeniul informatic și răspîndit masiv în spațiul public internațional mai ales odată cu dezvoltarea Inteligenței Artificiale generative, a fost înregistrat în 2021 în cea de-a treia ediție a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM). Atestările de acum cinci ani păreau să indice o adaptare a cuvîntului ca substantiv neutru; aceasta a fost opțiunea dicționarului, în care se consemnează forma de plural chatboturi. De altfel, versiunea românească a articolului cu această temă de pe Wikipedia folosește în continuare forma de substantiv neutru: „Cîteva chatboturi folosesc sisteme sofisticate de procesare a limbajului natural”. Între timp, frecvența în uz a impus tratarea cuvîntului ca substantiv masculin, cu pluralul chatboți: „ce tipuri de chatboți există” (stirileprotv.ro); „Cînd oamenii folosesc chatboții cu IA, experimentează un fenomen numit «fluență de procesare»” (digi24.ro); „Pericolul chatboților care îți dau mereu dreptate” (antena3.ro) etc. Platforma Dexonline a înregistrat, în dreptul cuvîntului chatbot, o precizare din partea uneia dintre autoarele dicționarului normativ; aceasta arată că forma masculină, stabilizată în uz, va fi probabil cea preferată într-o ediție viitoare.
Forma de masculin (cu pluralul chatboți) este explicabilă din punct de vedere semantic și ca urmare a unui proces analogic. Funcția esențială a programelor sau a aplicațiilor cu această denumire fiind cea de a conversa cu utilizatorii prin folosirea cît mai fluentă a limbilor naturale, e normal ca antropomorfizarea lor să fie foarte avansată. Vorbim de obicei cu oamenii, nu cu obiectele. Pe de altă parte, finala cuvîntului este legată de o denumire instalată de un secol în limba română: substantivul robot, cu pluralul roboți. De fapt, în engleză legătura între robot și chatbot (într-o primă versiune, se pare, chatterbot) s-a realizat prin intermediul substantivului bot, abreviere din robot: chatbot este un bot care conversează. Și bot, apărut în vocabularul informaticienilor, circulă de cîțiva ani în română, pătrunzînd în mass-media: „Boții sînt programe software care îndeplinesc sarcini” (libertatea.ro); „Cum detectăm boții și trolii care vînează like-urile noastre pe rețelele sociale” (presamil.ro).
Cuvîntul robot a intrat în română la foarte scurtă vreme după apariția sa în piesa R.U.R. (Rossumovi Univerzální Roboti) a lui Karel Čapek. Ecourile din presa românească sînt un bun indicator al succesului internațional al piesei. Sînt comentate mai întîi reprezentațiile din străinătate. În 1923, într-o corespondență din Berlin, piesa apare denumită în versiune germană (W.U.R. – Werstands Universal Robots): „Omul maşină poartă denumirea de Robot”; oamenii „au devenit nişte adevăraţi trântori ce trăiesc din munca şi lucrul Roboţilor”; „Oamenii trebuiesc făcuţi sclavii Roboţilor” etc. (Lumea, 26.04). Un alt text povestește despre piesa jucată la Londra și folosește termenul-cheie în forma Robott: „Guvernele comandă în masă nu numai robotti-lucrători, ci și robotti-soldați” (Opinia, 19.08.1923). În alt articol este evocată premiera piesei la Paris: „Toate popoarele comandă roboți cu miile la uzinele «Rezon’s Universel Robots» (R.U.R.)”; „ajunși stăpâni, roboţii au stabilit un guvern” (Rampa, 14.04.1924). În 1926 apare chiar traducerea românească a piesei, aparținînd lui F. Aderca: R.U.R. (Rațional-universal-robot: Dramă utopică şi colectivă în trei acte şi un prolog). În 1927, piesa este jucată în limba română, la Teatrul Național din Cernăuți, ocazie de a se vorbi din nou despre „roboți, oameni artificiali, cari sînt educaţi pentru toate meseriile umane şi cari lucrează cu devotament de sclavi şi cu energie de maşină” (Universul literar, 26.07.1925).
În română, termenul nou, emblemă a modernizării științifico-fantastice, putea fi legat de o întreagă familie lexicală (robotă, a roboti, roboteală), a cărei bază lexicală (robotă – „clacă”; „obligație în muncă a iobagilor”) provine din slavonă, din cuvîntul care a stat și la originea inovației din piesa lui Čapek. Iar robotă are în română și varianta robot (substantiv neutru): „interzice robotul şi alte servicii gratuite” (Gazeta Transilvaniei, 7.10.1906).
Neologismul internațional robot a trecut și el printr-o etapă de variație, în care se ezita între încadrarea ca substantiv masculin (uzul dominant) și ca neutru (foarte rar); găsim așadar în texte, uneori, forma roboturi: „roboturi automate care execută zeci de operaţii de preparare a mîncărurilor” (Scînteia Tineretului, 13.02.1964). Efemerul plural neutru roboturi ne poate sugera ce se va întîmpla cu chatboturile.
Rodica Zafiu este profesor dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).
Credit foto: Wikimedia Commons
.jpg)
.jpg)
