„Trăim într-o lume polarizată” – interviu cu Marta CZARNECKA, directoarea Festivalului Literacki Sopot

La finalul lunii august, România a fost țară invitată de onoare la Literacki Sopot, un festival ca o bijuterie ascunsă pe tărîmul nordic al Poloniei, într-un oraș cu soare blînd și vînt sărat, cu ieșire la Marea Baltică. Cu această ocazie, opt scriitori români cu cărți traduse în limba polonă, alături de istorici, jurnaliști, traducători de limba română, româniști polonezi au participat, de-a lungul a patru zile, la mai multe întîlniri cu cititorii. S-au discutat teme legate de memorie, istorie recentă, migrație și identitate, iar publicul polonez a descoperit, dincolo de nume, o întreagă diversitate de voci și stiluri. Prezența României ca invitat de onoare se înscrie firesc în Sezonul Cultural România-Polonia și continuă tradiția festivalului de a celebra diversitatea europeană, după ediții dedicate literaturilor cehă, franceză, spaniolă, germană, irlandeză, italienă sau britanică, printre altele. Am discutat cu Marta Czarnecka, directoarea Literacki Sopot începînd din acest an, despre evoluția festivalului – de la primele ediții, dedicate descoperirii propriei identități, la un eveniment internațional, care aduce împreună autori polonezi și străini, tineri cititori pasionați și noi forme de implicare – de la Bookstagram și BookTok pînă la întîlniri traduse în limba semnelor. A fost o ocazie de a înțelege cum literatura poate construi punți culturale, cum rădăcinile locale se împletesc cu ambiția globală și ce perspective deschide colaborarea cu România.

Cum a debutat Sopot Literacki și cum a crescut în timp?

Cea care a inițiat festivalul, în 2012, a fost Joanna Cichocka-Gula, viceprimarul orașului Sopot la acea vreme. Prima ediție a fost dedicată găsirii identății proiectului: încercam să ne găsim propria cale ca festival. Iar primul element recurent a fost alegerea anuală a unei țări, regiuni sau limbi care să constituie tema principală a festivalului. Pînă în prezent, au existat ediții dedicate literaturilor cehă, franceză, spaniolă, germană, irlandeză, italiană, britanică, printre altele. Încercăm să ținem pasul cu schimbările și tendințele din sfera internațională. Avem în program evenimente de tradiție, precum și unele noi, cum ar fi cele axate pe literatura pentru tineri, precum și întîlnirile dedicate diverselor genuri literare (proză, poezie) benzii desenate, fantasy-ului și ficțiunii polițiste.

Ce înseamnă pentru un festival să devină un „microcosmos” al cîmpului literar și cum se vede acest lucru în programarea ediției 2025?

Cînd pregătim programul unei noi ediții a festivalului, încercăm să fim la curent cu subiectele actuale și să fim atenți la ceea ce este important pentru literatură și pentru noi, cititorii, ca indivizi și comunitate. Vrem să punem în discuție cele mai importante teme ale zilei, cu ce ne confruntăm și ce ne interesează. Invităm autori care abordează aceste teme și povestesc cu talent întîmplări din tot soiul de lumi, literare și non-literare.

Festivalurile literare sînt adesea asociate cu politicile culturale urbane. Cum se reflectă această tensiune la Literacki Sopot: este festivalul un produs de branding cultural sau un spațiu de reflecție critică?

În opinia mea, este mai degrabă un spațiu pentru reflecție critică, în parte pentru că este și un loc de întîlnire și dialog. Trăim într-o lume polarizată. Adesea, trebuie să iei partea cuiva. Simt că festivalul nostru este un spațiu în care ne ascultăm reciproc. Sîntem deschiși la dialogul cu Celălalt. Desigur, se încadrează și în politica culturală a orașului – sîntem un festival municipal, subvenționat de oraș. Cu toate acestea, sîntem independenți în ceea ce privește conținutul, programul, invitații.

Ați observat schimbări în felul în care publicul se raportează la festival, mai ales după pandemie și odată cu creșterea participării digitale?

Cred că cel mai dificil moment a fost prima ediție de după pandemie: a trebuit să încurajăm oamenii să participe din nou la evenimente live. Din fericire, pentru noi a funcționat. În timpul pandemiei, am organizat și ediții hibride, ținînd întîlniri cu un public limitat și transmisiuni live. Nu mai facem asta, dar încă înregistrăm întîlnirile și le punem ulterior la dispoziția iubitorilor de literatură, în format video și audio. Accesibilitatea este importantă pentru noi, de aceea traducem toate întîlnirile în limbajul semnelor. Datorită înregistrărilor, putem ajunge și la persoanele cu deficiențe de auz care nu pot fi prezente în Sopot.

Ce rol joacă tinerii cititori și noile forme de lectură (Bookstagram, Booktok, podcast-uri) în dinamica festivalului?

Recunoaștem importanța acestor forme de implicare, motiv pentru care am inclus programul Young Adult în ultimele două ediții, curatoriat de Karateusz, unul dintre cei mai faimoși și respectați bookstagrammer-i polonezi. Ea organizează întîlniri și discuții pe teme importante pentru tinerii cititori. Sperăm că acest public va continua să se implice alături de noi.

Cum negociază Literacki Sopot echilibrul între a fi un festival local, cu ancoră puternică în comunitatea orașului, și a fi un eveniment internațional care aduce în prim-plan o țară invitată?

Pe lîngă evenimentele legate de tema principală – literatura unei anumite țări –, programul fiecărei ediții include zeci de întîlniri cu autori polonezi, diferite serii care acoperă teme dintre cele mai diverse. Discutăm despre noile apariții editoriale, dar revenim și asupra cărților publicate cu cîțiva ani în urmă. Vrem să le oferim participanților noștri ocazia de a se familiariza cu literatura și cultura nouă și să îi încurajăm să dezbată despre ceea ce ne este familiar și apropiat, uneori dureros. Scopul nostru este să creăm legături prin literatură, deschizîndu-ne în același timp către noi orizonturi.

Ce criterii au contat cel mai mult în alegerea României ca invitată de onoare?

În acest caz, eforturile Institutului Cultural Român din Varșovia au fost cu siguranță un factor important. Un alt factor important pentru mine a fost o conversație pe care am avut-o la festivalul de literatură de la Iași cu Joanna Kornas Warwas, traducătoare de literatură română în polonă. Ea mi-a confirmat intuiția că România era alegerea potrivită, împărtășindu-mi experiențele sale cu literatura și cultura română. Cred că traducătorii, în special cei care lucrează cu limbi mai puțin cunoscute, sînt ambasadori excelenți ai literaturii lor.

Cum sperați ca publicul polonez să descopere literatura română contemporană – prin teme, prin autori sau prin conexiuni culturale între Polonia și România?

Nu cred că există un singur răspuns la această întrebare. Fiecare cititor caută ceva diferit în literatură. Uneori este o temă, alteori este o istorie comună. Important este ca oamenii să aibă ocazia să se implice și cît mai multe cărți să fie traduse în polonă. De asemenea, este important ca literatura poloneză să ajungă la cititorii români.

În ce mod experiența colaborării cu România ar putea influența edițiile viitoare ale Sopot Literacki?

Cred că festivalul ar putea marca începutul unei colaborări continue cu artiști români, care să depășească cadrul festivalurilor și al literaturii și să cuprindă nivelurile instituțional și municipal. În cadrul Goyki 3 Art Inkubator, organizăm rezidențe artistice internaționale și lucrăm cu diverse forme de artă, nu doar cu literatura.

Dacă ar fi să definiți „festivalul literar al viitorului”, ce element ar fi indispensabil: dimensiunea digitală, multiculturalismul sau ancorarea în comunitatea locală?

Cred că multiculturalismul ar fi elementul cel mai important. Ar trebui să putem „călători” prin lumi literare, atît apropiate, cît și îndepărtate. Contrar tendințelor actuale, cred că întîlnirile live cu autorii și alți participanți vor deveni mai valoroase decît oportunitățile digitale. Voi spune și ceva provocator: ar trebui să îmbrățișăm multiculturalismul local, ținînd cont de faptul că lumea, așa cum o știam, se schimbă și va continua să o facă în următorii ani.