LA ZI ÎN CULTURĂ

Pledoarie pentru artă

Pledoarie pentru artă

Un tip de artă în căutarea adevărului, asemenea științei, o căutare fără oprire, în care arta se suprapune cu viața.

„Oamenii au în continuare nevoie de simboluri, de tradiție, de continuitate” – interviu cu istoricul și antropologul italian Alessandro TESTA

„Oamenii au în continuare nevoie de simboluri, de tradiție, de continuitate” – interviu cu istoricul și antropologul italian Alessandro TESTA

Dacă nu învățăm din greșelile trecutului, sîntem condamnați să le repetăm în prezent sau în viitor. Iar pentru a înțelege, de exemplu, frămîntările geopolitice din ultimii ani, istoria este absolut esențială, extrem de importantă.

Moartea e lucrul cel mai oribil de pe pămînt

Moartea e lucrul cel mai oribil de pe pămînt

Nu am să spun niciodată că sînt un ratat. Omul nu are dreptul să se considere ratat, după cum nu are dreptul să-și ia viața.

„M-am regăsit cel mai mult în energia punk a Stelei” – interviu cu regizoarea Ivana MLADENOVIĆ

„M-am regăsit cel mai mult în energia punk a Stelei” – interviu cu regizoarea Ivana MLADENOVIĆ

Sorella di Clausura, cel de-al treilea lungmetraj al regizoarei sârbo-românce Ivana Mladenović, este o parodie a melodramelor romantice.

„Bertalan se percepea pe sine ca parte a naturii” – interviu cu Bernard BLISTÈNE

„Bertalan se percepea pe sine ca parte a naturii” – interviu cu Bernard BLISTÈNE

Ștefan Bertalan a fost co-fondator al Grupului 111 și, ulterior, membru fondator al grupului Sigma, un laborator interdisciplinar unde arta se întîlnește cu matematica, cibernetica, pedagogia și spațiul public.

„Întîlnirea cu Matei Donciu a fost cel mai bun lucru care se putea întîmpla” – interviu cu regizorul Paul NEGOESCU

„Întîlnirea cu Matei Donciu a fost cel mai bun lucru care se putea întîmpla” – interviu cu regizorul Paul NEGOESCU

Paul Negoescu este singurul cineast român care a ajuns la Festivalul de Film de la Berlin cu o producție pentru copii.

Biblioteca de la grădiniță – 28 ianuarie, National Library Shelfie Day

Biblioteca de la grădiniță – 28 ianuarie, National Library Shelfie Day

În propria mea bibliotecă, am colțuri unde locuiesc cărți dureroase, și locul acela e puțin mai întunecat, am spații unde se adună bijuterii în fața cărților, și acolo stau cărțile mele „prețioase”.

Non-autoficțiuni, biografeme

Non-autoficțiuni, biografeme

Ce puternice rădăcini moldovenești avea mișcarea avangardistă interbelică din România și ce complicată era rețeaua de înrudiri și prietenii dintre membrii ei.

Amintiri care încă ard

Amintiri care încă ard

Amintiri care încă ard este laureat al Premiului Magnesia Litera și al Premiului Jiří Orten, ambele obținute în 2024.

„Mi-am dorit ca spectatorul să rămînă foarte aproape de personaj” – interviu cu regizoarea Paula ONEȚ

„Mi-am dorit ca spectatorul să rămînă foarte aproape de personaj” – interviu cu regizoarea Paula ONEȚ

Este un proces care uneori mă entuziasmează, dar mă și zdruncină emoțional. Sînt momente în care nu mai știu foarte clar unde se termină munca și unde încep celelalte aspecte ale vieții.

Reţele de cercetare

Reţele de cercetare

Iată că, în vreme de restrişte, societatea intelectuală îşi secretă, totuşi, propriii anticorpi. Fireşte, doar pentru cei care vor să înţeleagă.

Fața la joc

Fața la joc

Într-un fel, e o dezvrăjire a însuși visului american, clasicul rags to riches pe forțe proprii. Visul există, dar e teribil de impur. La o adică, e compatibil inclusiv cu sociopatia.

„Prefer să îmi asum riscuri majore decît să (mă) mint” – interviu cu Erwin KESSLER

„Prefer să îmi asum riscuri majore decît să (mă) mint” – interviu cu Erwin KESSLER

Erwin Kessler este istoric de artă, iar de anul trecut directorul Muzeului Național de Artă al României.

Agresiune și rezistență – poezia în 2025

Agresiune și rezistență – poezia în 2025

În mod cert, se realizează o tranziție de la confesiunea biografică intimistă și de la narațiunea fondatoare a sinelui la felul în care este resimțit socialul, sistemul ce aplatizează, neutralizează forța individuală.

Tre’ să trec p-acasă, n-am mai fost p-acasă

Tre’ să trec p-acasă, n-am mai fost p-acasă

Poate că, într-o lume în care decorurile se reconstruiesc și rolurile se redistribuie, singurul lucru care îşi păstrează relevanţa e tensiunea percepută între doi oameni care împart aceeași cameră și nu mai știu să (se) vorbească altfel decît printr-un sc

Muzici cinematice

Muzici cinematice

Sînt două sortimente de muzică cinematică realizată prin metode diferite, ambele căutînd să ofere ascultătorului stimulente senzoriale și mnemonice.

„Scrisul literar este o profesiune complexă” – interviu cu scriitoarea Gabriela ADAMEȘTEANU

„Scrisul literar este o profesiune complexă” – interviu cu scriitoarea Gabriela ADAMEȘTEANU

Cine-și mai închipuie azi că un romancier este „un mesianic lovit de inspirație”? Acesta este doar un PR romantic, chiar desuet, îndrăznesc să zic.

Două lecții

Două lecții

Colegele de suferință sînt mame rămase fără copii și fără soți, cu care plînge ori cu care face haz de necaz, femei dure, duplicitare sau protective, intelectuale sau rafinate.

Calificat, competitiv, monstruos

Calificat, competitiv, monstruos

Rezultatul este un noir tragicomic cu însuşiri de parabolǎ – unul ilustrat măiastru şi cu destule momente memorabile, dar sabotat în ultimǎ instanțǎ de un prea mare ataşament fațǎ de propria charismǎ narativă.

Un laborator de idei sonore

Un laborator de idei sonore

Ceea ce se aude pe această compilație recuperatoare este evident preistorie, dar, mai mult decît atît, o estetică confecționată încă înainte ca acest combo belgian să aibă un nume.

Mitul lui Eminescu, contemporanul nostru

Mitul lui Eminescu, contemporanul nostru

Eminescu supravieţuieşte cu greu propriului mit. Sprijinind cauza mai tuturor intereselor politice, morale sau literare ale posterităţii; revendicat de către toate formele de naţionalism.

„Și zi așa, mă, băiete, ce mai e și pe lumea asta” – interviu cu scriitorul Andrei CRĂCIUN

„Și zi așa, mă, băiete, ce mai e și pe lumea asta” – interviu cu scriitorul Andrei CRĂCIUN

Scriitor și jurnalist, Andrei Crăciun este și un „cosașian” de cursă lungă, alături de alți scriitori mai tineri. L-a legat de autorul Supraviețuirilor nu doar o prietenie adevărată, ci și pasiunea pentru sport.

Nostalgii, candori, tristeți  – și alte înșelătoare suprafețe umane

Nostalgii, candori, tristeți – și alte înșelătoare suprafețe umane

E o literatură care privește empatic existența umană în datele ei mărunte și o pune în poveste cu o profundă tăietură veridică și dramatică.

Vindecarea cuvintelor

Vindecarea cuvintelor

Dintre toate cuvintele, numai cele blonde s-au așezat la plajă, pe amintiri dureroase cuvinte frumoase alături de minuni venite din neant, blonde, savuroase și se amestecau cu scoici.

Ce fel de literatură în școli?

Ce fel de literatură în școli?

O conștiință istorică în sensul acesta disciplinar este aproape imposibil de format în școală, fiindcă e nevoie pentru ea de o capacitate de suspendare a propriilor așteptări nefirească chiar și la case mai mari.

Arheologia supravieţuirii feminine

Arheologia supravieţuirii feminine

Resentimentul, ironia, sarcasmul, criticile aduse „fenomenului românesc”, dacă e să păstrăm formula elogios-interbelică, sînt evidente.

Contururi în ceață

Contururi în ceață

Ink Wash arată cum se suprapun două forme de stăpînire – colonială și capitalist-locală – peste corpul unei țări și al unui artist.

Rit de trecere

Rit de trecere

Tot un fel de ritual de trecere, îmbinînd tropi de prin toată cariera artistului: ironia amară a post-comunismului, ceva stand-up comedy nouăzecist, cîteva piese începute în anii ’80 și terminate abia acum.

„Om extrem de discret, operă extrem de indiscretă” – interviu cu Erwin KESSLER

„Om extrem de discret, operă extrem de indiscretă” – interviu cu Erwin KESSLER

Pînă în 15 ianuarie 2026, la galeria Arsmonitor din București poate fi văzută expoziția „Florin Mitroi: Cap. 2: Toamna”, curatoriată de Erwin Kessler.

Reflexe ale teoriei

Reflexe ale teoriei

Genealogia feminină e gîndită în strînsă legătură cu genealogia muncii, a transmiterii unor responsabilități, de multe ori toxice și apăsătoare.

„Am vrut să scriu acele povești care lipseau” – interviu cu scriitoarea cameruneză Hemley BOUM

„Am vrut să scriu acele povești care lipseau” – interviu cu scriitoarea cameruneză Hemley BOUM

N-am avut modele în preajmă care să mă inspire și nu știam cum să fac trecerea asta de la a scrie despre sentimentele mele la a le transpune în povestiri, într-un roman sau în poezie.

Alfabetul domnilor

Alfabetul domnilor

Cînd femeia se ocupă insistent de bani, e semn că a luat locul bărbatului, că a dobîndit atributele acestuia, ca Mara lui Slavici, văduvă cu doi copii, deci capul familiei.

Sisif dansînd

Sisif dansînd

Acel refuz al optimismului pe motiv de inautenticitate, acel apetit pentru situații-limită din care ies lecții dure și adevărate despre arbitrarietatea suferinței.

Pastișe mai puțin vesele și mai ales triste

Pastișe mai puțin vesele și mai ales triste

Există și niște momente în care albumul respiră un pic mai adînc și, pentru cîteva secunde, pare că își găsește un scop în viața asta scurtă de trupă indie.

„Cei loviți au nevoie de o societate care să-i sprijine” – interviu cu regizoarea Julie DUCOURNAU

„Cei loviți au nevoie de o societate care să-i sprijine” – interviu cu regizoarea Julie DUCOURNAU

Neliniștile mamei legate de viitor exprimă gîndul că trauma se poate manifesta din nou, prin îmbolnăvirea fiicei sale. Așadar e un triunghi al Bermudelor fără sfîrșit, între trecut, prezent și viitor.

Adevăr trăit: cinci feţe ale documentarului românesc azi

Adevăr trăit: cinci feţe ale documentarului românesc azi

Documentarul de azi nu e un singur gen, ci o familie. Îşi schimbă pielea după subiect şi după intenţia autorului.

Atenție, impact senzorial!

Atenție, impact senzorial!

Ar putea fi primul gen muzical cedat oficial Inteligenței Artificiale, dar însăși denumirea EBM obligă la o abordare hibridă, o participare în carne și oase, preferabil în veșminte de latex.

„Patrimoniul Băilor Govora merită recunoașterea” – interviu cu STUDIOGOVORA

„Patrimoniul Băilor Govora merită recunoașterea” – interviu cu STUDIOGOVORA

Situația Băilor Govora nu este un caz izolat. În realitate, în toată țara există numeroase exemple – nu doar în stațiuni – de clădiri valoroase care nu au fost încă clasate.

Politici identitare

Politici identitare

Nu aveam de-a face doar cu poezia unei minorități etnice tradusă în limba unei culturi minore, ci cu o autolegitimare a unei literaturi ce are doar de cîștigat prin raportare la world literature.

„Cinematograful de autor trece printr-o perioadă fragilă” – interviu cu actrița Emmanuelle BÉART

„Cinematograful de autor trece printr-o perioadă fragilă” – interviu cu actrița Emmanuelle BÉART

Emmanuelle Béart debutează pe marele ecran în Manon des Sources, în regia lui Claude Berri, interpretare care îi aduce premiul César pentru cea mai bună actriță în rol secundar.

Nedelciu, forever young

Nedelciu, forever young

O chestiune mai puțin cunoscută a biografiei lui Mircea Nedelciu este cea a colaborării cu Securitatea, inevitabilă pentru un ghid ONT care avea prin natura profesiei legături cu străinii.

ET Capitalism

ET Capitalism

Neținînd cu nimeni anume, neîncercînd să sondeze vreo nuanță sau contradicție pe pînza socioculturală alcătuită, filmul nici nu este mult mai mult decît suma părților sale.